Revista presei

Dunărea ar putea deveni „autostrada” Europei – Revista presei 4 – 6 septembrie 2018

  • Port Constanța

 

06.09.2018

 

Potențialul de transport al Dunării este folosit în proporție de numai 1,8%, susținea conducerea Ministerului Transporturilor în anul 2013. Lucrurile nu stau mai bine nici astăzi, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a lansat, între timp, Strategia Dunării și a alocat importante resurse financiare.

De ce este Dunărea atât de puțin utilizată? Cauzele sunt numeroase: neasigurarea adâncimii minime de navigație de 2,5 metri pe întreg parcursul anului, lipsa facilităților de operare din numeroase porturi fluviale, conexiunile proaste ale unor porturi cu rețelele rutiere și feroviare, parcul de nave îmbătrânit și neadecvat pentru navigație în condițiile adâncimilor scăzute, numărul mult prea mic de unități navale specializate în transportul containerelor, insuficiența mijloacelor pentru deblocarea Dunării de ghețuri etc.

v v v

Ieri, în sala de conferințe a hotelului Del Mar din Mamaia, a avut loc un workshop organizat în cadrul programului Daphne, la care au participat entități din România, Ungaria, Bulgaria, Croația, membre în consorțiul proiectului.

Evenimentul a fost deschis de Nicolae Dan Tivilichi – directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Proiectul Daphne (rețeaua porturilor dunărene) a fost lansat la 1 ianuarie 2017. Are douăzeci și trei de parteneri din nouă țări din regiunea Dunării. Este unul dintre cele 54 de proiecte aprobate, din cele 547 de cereri depuse inițial, și este co-finanțat de Programul Transnațional Dunărea.

Scopul său este îmbunătățirea performanţelor porturilor dunărene, astfel încât să devină centre economice de succes. Proiectul abordează teme precum: legislația portuară, sursele de finanțare, administrarea și managementul portuar, dezvoltarea portuară, strategia portuară și formarea unei rețele a porturilor dunărene.

Obiectivul său va fi atins prin colaborarea dintre entitățile publice și private din țările aflate de-a lungul Dunării, Austria, România, Ungaria, Croația, Bulgaria, Slovacia, Serbia, Moldova și Ucraina, respectiv: ​​ministere, administrații portuare, utilizatorii portuari, firme de consultanță specializate, companii de logistică, ONG-uri și universități.

Consorțiul își propune să contribuie la reducerea treptată a decalajelor existente între cele 70 de porturi situate de-a lungul celor 2.414 km ai fluviului. Potrivit inițiatorilor programului, multe dintre porturi au o infrastructură și suprastructură de acces sărăcăcioase, o structură a proprietății și modele administrative diferite, sisteme de reglementare necoordonate. În plus, se confruntă cu o reducere a investițiilor private în zona portuară și o scădere a resurselor umane pentru acest sector de activitate.

Pentru ca porturile dunărene să poată oferi un nivel similar de servicii și să utilizeze tehnologii comparabile, în regiune va avea loc un vast proces de transfer de know-how, dinspre porturile avansate spre cele mai puțin dezvoltate. Acțiunile de modernizare vor include măsuri privind ecologizarea porturilor, utilizarea, furnizarea și distribuția de energie alternativă. Nu va fi uitat nici factorul social. Nevoile și așteptările lucrătorilor portuari vor fi luate în considerare la revizuirea strategiilor de afaceri portuare.

Inițiatorii proiectului doresc ca porturile dunărene să devină centre logistice performante, care să ofere servicii de înaltă calitate și informații detaliate în timp real, privind transporturile în curs de desfășurare. Pentru a realiza acest lucru, vor fi aplicate soluții IT inovatoare în regiune, respectiv un Port IT Community System pentru porturile dunărene, similar celor deja utilizate în unele porturi maritime și fluviale europene. Partenerii Daphne vor lucra la crearea acestui sistem și îl vor testa prin acțiuni pilot.

Consorțiul va introduce un model de schemă de ajutor de stat pentru facilitarea investițiilor private în regiune. Vor fi făcute, de asemenea, recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legislativ, a proceselor portuare și a aspectelor de management portuar.

Pe baza exemplelor din regiunea Rinului, va fi elaborată politica „Portului verde”, punându-se astfel bazele programelor naționale și pentru alte inițiative ale UE menite să îmbunătățească performanța porturilor din punct de vedere al mediului, ca hub-uri multi-modale.

Prin poziția sa, portul Constanța joacă un rol important în cadrul proiectului Daphne. Experiența Administrației Porturilor Maritime Constanța este apreciată ca fiind extrem de valoroasă pentru porturile și flota de la Dunăre.

Liderul proiectului Daphne este Pro Danube International. Bugetul total al proiectului este de 2.985.406,15 euro, din care contribuția FEDR se ridică la 2.415.219,77 euro, iar cea a IPA ajunge la 122.375,77 euro.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-dunarea-ar-putea-deveni-autostrada-europei-357272?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

 

Dan Tivilichi, preşedintele CN APM Constanţa a făcut un anunţ important în cadrul seminarului proiectului DAPhNE, cum că se va organiza un mare eveniment la Constanţa, unde vor participa 36 porturi din Europa. Adunarea Generală a Uniunii Porturilor Maritime Europene va avea loc la data de 18 septembrie, la Constanţa.

„Pentru prima dată după aderarea României la Comisia Europeană, în data de 18 septembrie, va avea loc o adunare generală a Uniunii Porturilor Maritime Europene, unde vom avea discuţii cu principalele 35 de porturi din Europa, la noi la Constanţa. E al doilea mare eveniment în acest an după Zilele Portului Constanţa la Parlamentul European”, a declarat preşedintele CN APM Constanţa.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/premiera-la-constanta-cn-apm-anunta-un-eveniment-unic-care-va-avea-loc-in-portul-constanta-669667.html

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa va organiza şi desfăşura o procedură publică pentru atribuirea contractului „Dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare în Porturile Constanţa, Midia şi Mangalia“, în valoare totală estimată este de 198.900 de lei.

Ofertele sau cererile de participare pot fi depuse până pe data de 18.09.2018, ora 15.00, urmând ca acestea să fie deschise în aceeaşi zi. Cuantumul garanţiei de participare este de 1.900 de lei. Operatorul economic participant trebuie să facă dovada prestării, în cel mult ultimii 3 ani, de servicii similare cu cele care fac obiectul contractului, a căror valoare cumulată să fie de cel puţin 190.000 lei fără TVA, la nivelul unui contract sau al mai multor contracte de prestări servicii, finalizate sau aflate în curs de derulare.

Potrivit caietului de sarcini, activităţile de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare se vor derula pe suprafeţele din aria administrativ-teritorială a CN APM Constanţa, după cum urmează: clădiri ale CN APM Constanţa; părţi comune ale clădirilor, inclusiv subsolurile; canalele în care sunt amplasate reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare; parcuri, spaţii verzi, apă stagnate/bălţi: subsoluri uscate, umede sau inundate; rampe de gunoi: platforme de gunoi special amenajate; navele administraţiei. Suprafaţa pe care se vor presta activităţile de dezinsecţie şi deratizare este de 1.554.163,47 mp. Responsabili de atribuirea procedurii Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea contractului, sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi; director general adjunct – Marian Tănase; director Direcţia Exploatare – Patrichi Teodor; Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică; director economic – Daniela Șerban; director coordonator – Ciprian Hanganu; director Direcţia Comercială – Crăciun Mădălin Alexandru; şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov; şef Serviciu Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi; şef Sucursala Energetică Port Constanţa – Kiss Laszlo Eduard; şef Sucursala de Servicii Port Constanţa – Daniel Niculescu; şef Sucursală Nave Tehnice Port Constanţa – Banias Emil Sorin; inginer – Moldoveanu Antoniela; inginer – Bola Laura Valentina; şef Birou Control Financiar Preventiv – Adina Gamalan; Departament achiziţii publice – Anca Angelescu; Murgeanu Gabriela; Naftali Daniel-Adrian; Panait Traian, Petraşcu Elena; Popeanga Silvia.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-cauta-o-firma-care-se-va-ocupa-de-dezinsectia-dezinfectia-si-deratizarea-porturilor-constanta-midia-si-mangalia-document-669706.html

 

Portul Constanța are de câteva zile un nou Consiliu de Administrație (CA), din care fac parte și două personaje străine până acum managementului companiei de stat. Unul este un fost decan și candidat pentru funcția de rector al Academiei Maritime, iar celălalt nimeni altul decât președintele Federației Naționale a Sindicatelor Portuare (FNSP), voce extrem de vocală în anii trecuți, dar intrat într/un con de umbră în ultimul timp.

Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (CN APMC) a aprobat pe 4 septembrie numirea a doi membri provizorii, cu un mandat de patru luni, cu posibilitatea de prelungire, în CA-ul companiei portuare de stat. Este vorba despre Mircea Burlacu și Ghiorghe Bătrînca.

În aceeași ședință, AGA a decis ca noii administratori să primească o indemnizație lunară brută impresionantă, de 10.636 lei pe lună. În aceste condiții, Portul Constanța este condus acum de un CA alcătuit din Nicolae Dan Tivilichi (care este și directorul general al APC), Gabriela Murgeanu, Daniel Adrian Naftali, Elena Petrașcu, Mirela Florența Matichescu, Mircea Burlacu și Ghiorghe Bătrînca.

De la proteste anti-minister, numit administrator de către minister

Bătrînca a intrat în conducerea Portului Constanța la a doua încercare, după ce, în iunie, AGA i-a respins candidatura. Ghiorghe Bătrînca este conferențiar universitar doctor inginer și fost decan al Facultății de Navigație și Transport Naval al Universității Maritime Constanța.

În 2016, Bătrînca a candidat pentru funcția de rector al UMC. Cât despre Mircea Burlacu, acesta este nimeni altul decât președintele FNSP, un personaj extrem de vocal ca opozant al fostului primar Radu Mazăre, dar și al conducerii Ministerului Transportului. Iată că, de la protestele pe care le organiza în port împotriva ministerialilor, Burlacu a ajuns acum să le reprezinte interesele în conducerea companiei.

https://www.replicaonline.ro/ce-lovitura-presedintele-federatiei-nationale-a-sindicatelor-portuare-numit-administrator-al-portului-constanta-366309/

 

05.09.2018

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a semnat cu societatea TPF Inginerie SRL din Bucureşti, care şi-a adjudecat contractul privind acordarea serviciilor de consultanţă şi supervizare a lucrărilor de construcţii pentru „Infrastructura de acostare nave tehnice şi amenajare suprastructura platforma (echipamente + utilităţi) pentru servicii conexe navelor tehnice” din cadrul proiectului „Modernizarea infrastructurii şi protecţia mediului în Portul Constanţa“. Valoarea contractului atribuit este de 1.374.412,16 lei.

Consultantul va oferi servicii de supervizare a proiectării şi execuţiei lucrărilor la standarde de înaltă calitate, de evaluare şi aprobare a lucrărilor, a materialelor, a echipamentelor, în calitatea sa de „inginer”, conform prevederilor condiţiilor contractului de lucrări, atât pe durata perioadei de proiectare şi a perioadei de execuţie a lucrărilor, cât şi pe durata perioadei de garanţie a lucrărilor. În acest fel, antreprenorul va executa lucrări de buna calitate şi va finaliza proiectarea şi execuţia lucrărilor în perioada specificată în contractul de proiectare şi execuţie lucrări, pentru obiectivul „Modernizarea infrastructurii şi protecţia mediului în Portul Constanţa – Infrastructură acostare nave tehnice + Amenajare suprastructură platformă (echipamente şi utilităţi) pentru servicii conexe navelor tehnice”. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea procedurii publice, sunt următoarele: Dan Nicolae Tivilichi – director general, Marian Tănase – director general adjunct, Daniela Şerban – director economic, Otilia Ifimov – şef Departament Achiziţii Publice, Tănase Iulian Pepi – şef Serviciul Juridic şi Contencios, Laurenţiu Teodoru – şef Birou Proiecte Europene, Nicoleta Adina Gamalan – şef Birou CFP, Cristian Stoicescu – Departamentul Achiziţii Publice. TPF Inginerie SRL, în datele Registrului Comerţului Înfiinţată în anul 2010, firma are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 1.190 de lei, integral vărsat, este compus din 119 părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Compania este controlată de TPF SA, cu sediul în Belgia, asociat unic. Administratorii societăţii sunt:
Spitaels Thomas Francois, cetăţean belgian, şi Constantinescu Marian Ion, cetăţean român. TPF Inginerie SRL desfăşoară activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea.

Firma are următoarele puncte de lucru: municipiul Bistriţa, strada Mihail Kogălniceanu, municipiul Piteşti, Calea Craiovei, municipiul Constanţa, strada Şerban Vodă. În anul fiscal 2015, societatea cu 20 de salariaţi a avut o cifră de afaceri de 4.447.710 lei şi un profit de 444.828 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, societatea cu 14 salariaţi a avut o cifră de afaceri de 2.363.568 de lei şi un profit 515.312 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 25 de salariaţi, cifră de afaceri de 1.0721.264 de lei, profit de 1.003.413 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/tpf-inginerie-din-bucuresti-contract-de-peste-1-3-milioane-de-lei-cu-cn-apm-constanta-document-669604.html

 

Evenimentul „Trans-Caspian International Transport Route Round Table“, organizat de Administrația Porturilor Maritime în parteneriat cu Asociația „Middle Corridor – Trans-Caspian International Transport Route” (TITR), se va desfăşura pe 10 septembrie, de la ora 9.30, în Sala de Marmură a Gării Maritime.

În cadrul acestui eveniment se oferă ocazia de a interacționa direct cu cei mai importanți actori de pe coridorul de transport China – Asia Centrală – Europa și de a afla ultimele noutăți în ceea ce privește transportul mărfurilor pe această rută, precizează reprezentanţii Portului Constanţa.

Pe lângă cei peste 50 de operatori logistici din România, la acest eveniment vor participa reprezentanți ai unor companii din China, Georgia, Kazakhstan și Azerbaidjan, în program fiind incluse discuții interactive & B2B.

Participanții vor avea oportunități pentru networking cu unii dintre cei mai importanți parteneri de pe Noul Drum al Mătăsii, mai precizează sursa citată.

https://www.ziuaconstanta.ro/in-constanta/evenimente-in-constanta/masa-rotunda-a-coridorului-de-transport-china-asia-centrala-europa-eveniment-trans-caspian-international-transport-route-round-table-in-portul-669555.html

 

Șeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral Alexandru Mîrşu, a vizitat astăzi, 4 septembrie 2018, sediul ROMATSA.

Potrivit unei informări transmise de ROMATSA, vizita a prilejuit abordarea unor aspecte relevante operaţionale, procedurale şi de management al spaţiului aerian din zona Mării Negre.

În plus, în cadrul vizitei a fost semnat un procol între cele două instituţii privind colaborarea generală şi schimbul reciproc de informaţii în domeniul meteorologic.

 

Elveţienii de la Ameropa, cei mai mari traderi de cereale din România, vor să cumpere compania Comcereal Fundulea din judeţul Călăraşi, o companie cu activităţi în comerţul cu cereale şi producţia vegetală, deţinută majoritar de antreprenorul Constantin Dumitru.

Valoarea tranzacţiei este estimată de ZF la peste 3,5 mil. euro, Comcereal Fundulea având silozuri şi magazii de depozitare a cerealelor cu o capacitatea totală de peste 65.000 tone în Fundulea, Săruleşti şi Ştefăneşti.

„Suntem în negocieri de câteva luni bune. Încă nu se ştie. Suntem în due diligence. Poate să nu se întâmple nimic. Deocamdată nu prea ne înţelegem. Trebuie să mai îmi dea un răspuns şi apoi să vedem. Avem o ofertă la pachet, ofertă pe o bucată. Sunt mai multe variante. Într-o zi-două ar trebui să se hotărască“, a spus Ştefan Dumitru, administratorul Comcereal Fundulea.

Aceasta ar fi cea de-a treia tranzacţie a elveţienilor din 2018 după ce în luna iunie Ameropa a mai achiziţionat 40% din companiile Promat Comimpex (Satu Mare) şi Agroind Cauaceu (Bihor), ambele cu activităţi în distribuţia materiilor prime agricole şi comerţul cu cereale.

https://www.zf.ro/companii/gigantul-trader-elvetian-ameropa-vrea-sa-cumpere-baza-comcereal-fundulea-tranzactia-estimata-la-3-5-mil-euro-17508596

 

Prioritatea preşedinţiei UE rămâne continuarea negocierii pachetelor privind mobilitatea în vederea atingerii unui compromis echilibrat pe marginea propunerilor, a declarat Lucian Şova, ministrul Transporturilor, potrivit unui comunicat remis, marţi, AGERPRES.

Ministrul Transporturilor a participat în perioada 3-4 septembrie 2018, la Zagreb, în Croaţia, la o întâlnire cu omologii săi din Republica Finlanda şi Republica Croaţia, pentru pregătirea programul comun de lucru al Trio-ului de Preşedinţii, document ce urmează să fie prezentat până la sfârşitul acestui an.

Ministrul Lucian Şova i-a informat pe omologii săi, Oleg Butkovic, ministrul Mării, Transporturilor şi Infrastructurii din Croaţia, şi Anne Berner, ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor din Finlanda, despre stadiul pregătirii pentru preluarea preşedinţiei Consiliului şi a prezentat obiectivele şi priorităţile din domeniul transporturilor, pe perioada exercitării preşedinţiei române. Totodată, au fost menţionate evenimentele planificate în România în acea perioadă.

„Negocierile legate de legislaţia din domeniul serviciilor de transport în vederea creşterii eficienţei acestora, se vor desfăşura în continuare pornind de la existenţa unei concurenţe reale şi a unui cadru de reglementare suplu, orientat către nevoile pieţei, care să nu fie îngrădit de bariere administrative nejustificate. Prioritatea va fi continuarea negocierii Pachetelor privind mobilitatea, în vederea atingerii unui compromis echilibrat pe marginea propunerilor’, a declarat ministrul Transporturilor, Lucian Sova, citat în comunicat.

Astfel, în domeniul transportului terestru, preşedinţia română va încerca să identifice soluţiile pentru asigurarea unei funcţionări mai eficiente a Pieţei Unice, pentru asigurarea unui echilibru adecvat între îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, reducerea sarcinilor administrative şi aplicarea legislaţiei. Se doreşte să se ajungă la un compromis în dosarele privind: accesul la ocupatia de operator de transport rutier şi accesul la piaţa transporturilor rutiere de marfă, detaşarea lucrătorilor în transportul rutier, legislaţia socială în transportul rutier şi vehicule închiriate.

În a doua parte a mandatului, se va avea în vedere şi posibilitatea avansării negocierilor în privinţa propunerii privind drepturile pasagerilor care circulă pe calea ferată. România va acorda o atenţie deosebită şi iniţiativelor care vizează îmbunătăţirea siguranţei rutiere.

Dezvoltarea transportului intermodal, prin revizuirea Directivei 92/106/ CE privind transportul combinat, este un bun prilej pentru stabilirea unor măsuri de sprijin al acestui tip de transport cu impact direct asupra industriei şi dezvoltării infrastructurii.

De asemenea, preşedinţia română va continua activitatea derulată de Austria privind promovarea vehiculelor nepoluante. România va avansa discuţiile pe dosarul privind informaţiile electronice în cadrul transportului de mărfuri.

România va avea în vedere, de asemenea, avansarea negocierilor privind regulamentul „smart TEN-T” care are ca scop fluidizarea procesului de realizare a proiectelor de infrastructură.

În elaborarea Programului comun de lucru al Trio-ului România – Finlanda – Croaţia, România propune ca abordare generală promovarea cu prioritate a politicilor orientate spre cetăţeni.

Preşedinţia Consiliului UE este cel mai important proiect naţional după aderarea României la NATO şi la Uniunea Europeană.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/09/04/ministrul-transporturilor-prioritatea-presedintiei-ue-ramane-continuarea-negocierii-pachetelor-privind-mobilitatea–170435

 

Prioritatea preşedinţiei UE rămâne continuarea negocierii pachetelor privind mobilitatea în vederea atingerii unui compromis echilibrat pe marginea propunerilor, a declarat Lucian Şova, ministrul Transporturilor, potrivit unui comunicat.

Ministrul Transporturilor a participat în perioada 3-4 septembrie 2018, la Zagreb, în Croaţia, la o întâlnire cu omologii săi din Republica Finlanda şi Republica Croaţia, pentru pregătirea programul comun de lucru al Trio-ului de Preşedinţii, document ce urmează să fie prezentat până la sfârşitul acestui an.

Ministrul Lucian Şova i-a informat pe omologii săi, Oleg Butkovic, ministrul Mării, Transporturilor şi Infrastructurii din Croaţia, şi Anne Berner, ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor din Finlanda, despre stadiul pregătirii pentru preluarea preşedinţiei Consiliului şi a prezentat obiectivele şi priorităţile din domeniul transporturilor, pe perioada exercitării preşedinţiei române. Totodată, au fost menţionate evenimentele planificate în România în acea perioadă.

„Negocierile legate de legislaţia din domeniul serviciilor de transport în vederea creşterii eficienţei acestora, se vor desfăşura în continuare pornind de la existenţa unei concurenţe reale şi a unui cadru de reglementare suplu, orientat către nevoile pieţei, care să nu fie îngrădit de bariere administrative nejustificate. Prioritatea va fi continuarea negocierii Pachetelor privind mobilitatea, în vederea atingerii unui compromis echilibrat pe marginea propunerilor”, a declarat ministrul Transporturilor, Lucian Sova, citat în comunicat.

Astfel, în domeniul transportului terestru, preşedinţia română va încerca să identifice soluţiile pentru asigurarea unei funcţionări mai eficiente a Pieţei Unice, pentru asigurarea unui echilibru adecvat între îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, reducerea sarcinilor administrative şi aplicarea legislaţiei. Se doreşte să se ajungă la un compromis în dosarele privind: accesul la ocupatia de operator de transport rutier şi accesul la piaţa transporturilor rutiere de marfă, detaşarea lucrătorilor în transportul rutier, legislaţia socială în transportul rutier şi vehicule închiriate.

În a doua parte a mandatului, se va avea în vedere şi posibilitatea avansării negocierilor în privinţa propunerii privind drepturile pasagerilor care circulă pe calea ferată. România va acorda o atenţie deosebită şi iniţiativelor care vizează îmbunătăţirea siguranţei rutiere.

Dezvoltarea transportului intermodal, prin revizuirea Directivei 92/106/ CE privind transportul combinat, este un bun prilej pentru stabilirea unor măsuri de sprijin al acestui tip de transport cu impact direct asupra industriei şi dezvoltării infrastructurii.

De asemenea, preşedinţia română va continua activitatea derulată de Austria privind promovarea vehiculelor nepoluante. România va avansa discuţiile pe dosarul privind informaţiile electronice în cadrul transportului de mărfuri.

România va avea în vedere, de asemenea, avansarea negocierilor privind regulamentul „smart TEN-T” care are ca scop fluidizarea procesului de realizare a proiectelor de infrastructură.

În elaborarea Programului comun de lucru al Trio-ului România – Finlanda – Croaţia, România propune ca abordare generală promovarea cu prioritate a politicilor orientate spre cetăţeni.
Preşedinţia Consiliului UE este cel mai important proiect naţional după aderarea României la NATO şi la Uniunea Europeană.

http://www.economica.net/ministrul-transporturilor-prioritatea-presedintiei-ue-ramane-continuarea-negocierii-pachetelor-privind-mobilitatea_157981.html

 

Platforma de foraj Stena Don, care urmează să fie instalată în largul Insulelor Shetland din Regatul Marii Britanii, va intra în modernizare, în șantierul Damen Verolme Rotterdam. Potrivit reprezentanților Damen Shipyards Group, pentru realizarea reparațiilor vor fi folosite și piese fabricate în prezent în șantierul Damen Mangalia.

Damen Verolme Rotterdam, unul dintre cele mai experimentate șantiere ale Damen Shipyards Group, a fost contractat de Stena Drilling pentru o modernizare a platformei de foraj Stena Don. Platforma urmează să ajungă în șantierul din Rotterdam în octombrie a.c., urmând ca lucrărilor să durere aproximativ trei luni.

„Cel mai important aspect al lucrărilor va consta în instalarea unui sistem de ancorare cu opt puncte, înainte ca platforma să fie instalată în largul Insulelor Shetland din Regatul Unit. La Damen Verolme Rotterdam pregătirile sunt deja în desfășurare, pentru a ne asigura că instalarea sistemului de ancorare poate începe imediat ce Stena Don ajunge în șantier.

Pentru realizarea lucrării trebuie fabricate diverse elemente ale sistemului. Lucrarea include și blistere și sponsori de lanț de ancoră, elemente cu o greutate totală de 1.200 de tone, care în prezent sunt fabricați la Damen Shipyards Mangalia, iar ulterior transportați la șantierul din Rotterdam”, au precizat reprezentanții Damen Shipyards Group. Alte componente, respectiv vinciuri de ancorare, basculele și cabinele de control al troliului vor fi furnizate de Rolls Royce A.S.

Platforma de foraj Stena Don este o platformă semi submersibilă, de clasa 3, care poate fora până la adâncimi de 500 de metri. Are o capacitate de cazare de 120 de persoane, 95,5 metri lungime și a fost construită pe șantierul naval Kvaerner Warnow Werft din Germania în 2001.

https://www.replicaonline.ro/piese-fabricate-in-santierul-damen-mangalia-folosite-in-rotterdam-la-modernizarea-platformei-de-foraj-stena-don-366211/

 

Pentru al treilea an la rând, fermierii români au obținut o recoltă record la culturile de cereale păioase. Potrivit datelor prezentate de Iulia Antonia Bruchental, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Constanța, în cadrul conferinței de presă de ieri, în anul 2018, producția totală a fost de 12.826.500 tone, cu 0,92% mai mare față de anul precedent.

Recolta ar fi fost cu mult mai bună, fără calamitățile ce au afectat culturile din majoritatea județelor.

Producția totală de grâu s-a ridicat la 10.271.600 tone, iar producția medie la hectar, la 4.870 kg. La orz, s-a obținut o producție de 1.392.300 tone, cu o productivitate de 5.204 kg la hectar.

Județul Constanța se numără printre performerii din această vară, ocupând locul cinci în topul național, cu o producție medie de 5.652 kg de grâu la hectar, și primul loc, în cazul producției de orz, cu o productivitate de 6.702 kg la hectar.

Rezultatele excepționale obținute de fermierii români „se datorează acordării la timp a subvențiilor, precum și respectării tehnologiilor moderne de cultură”, a declarat Iulia Bruchental.

Recolta istorică de cereale păioase îi asigură României o poziție de frunte în clasamentele europene. În 2017, țara noastră s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană, la porumb și floarea soarelui, pe locul trei la soia și pe locul patru la grâu și rapiță.

Producția record va stimula exporturile și traficul din portul Constanța, cel mai mare port cerealier al Uniunii Europene. Anul trecut, din portul românesc au plecat 17.891.285 tone de cereale și 3.215.811 tone de semințe uleioase (provenite din România, Serbia, Ungaria și Bulgaria). Iar în primele șapte luni ale acestui an, au plecat, prin portul românesc, 7.481.013 tone de cereale și 1.787.573 tone de semințe uleioase.

Continuarea articolului:
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romania-a-obtinut-o-recolta-istorica-de-cereale-357171?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Ediția „O mie de porturi de containere – 2018” a publicației de specialitate Lloyd’s List arată că porturile lumii au manipulat în total 588 milioane TEU (containere convenționale), în anul 2017, cu 6% mai multe decât în anul precedent.
Dominanța Chinei s-a consolidat pe acest segment al industriei portuare, creșterea sa economică impulsionând traficul de mărfuri containerizate în porturile sale.

Piețele emergente din sudul și sud-estul Asiei, din America de Nord și America de Sud au contribuit la performanțele porturilor chinezești.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-mondial-de-containere-a-crescut-cu-6-la-suta-in-2017-357172?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

04.09.2018

 

Studiul economico-financiar privind evoluția activității de operare în portul Constanța, realizat de cotidianul „Cuget Liber”, a ajuns la final. Pe parcursul a trei ediții am analizat activitatea a 27 de agenți economici. Am văzut că, în anul 2017, veniturile obținute de operatorii din portul Constanța au crescut pentru prima dată după patru ani, fiind mai mari cu 0,82% (în lei) față de cele din 2016, dar rămânând cu 1,08% sub nivelul celor din 2008. În schimb, portuarii stau prost din punct de vedere al profitabilității. Per ansamblu, cele 27 de companii au realizat, în 2017, un excedent brut total de 192.022.984 lei (aproximativ 42.035.634 euro). Rezultatul este inferior cu 16,57% în lei celui din 2016 (cu 17,98%, în euro). Comparativ cu anul 2008, excedentul brut realizat în anul 2017 este mai mare cu numai 0,05% în lei (dar mai mic cu 19,34% în euro).

Pe de altă parte, hemoragia de locuri de muncă a continuat. Dacă în 2008, ultimul an al creșterii economice dinaintea crizei, respectivii operatori au avut împreună 5.499 lucrători, în 2017 au rămas cu doar 3.975 de angajați.

Astăzi, vom vedea cum a evoluat productivitatea muncii în industria portuară.

x x x

În cazul celor 27 de operatori portuari care fac obiectul studiului nostru, am calculat productivitatea anuală ca raport între veniturile totale obținute de aceștia și numărul mediu de salariați pe care l-au raportat. Altfel spus, valoarea obținută pentru o companie ne arată cât venit a produs, în medie, un lucrător, în decurs de un an, sau care este productivitatea pe cap de angajat.

În 2008, un lucrător din sectorul de operare al portului Constanța realiza, în medie, o producție de 225.388 de lei. Criza economică a obligat operatorii portuari să reconsidere cheltuielile, inclusiv cele cu forța de muncă, să închidă robinetele pierderilor, să reorganizeze activitatea și să renunțe la o parte din lucrători. Accentul a căzut pe calitatea serviciilor și eficiență.

Pe de altă parte, perioada recesiunii a fost folosită de portuari pentru investiții majore, în special în sectorul cerealier. Se poate spune fără să greșim că perioada 2009 – 2017 reprezintă ani de progres tehnologic și de creștere a infrastructurii sectorului de operare a mărfurilor, din portul Constanța.

Toate acestea au făcut ca productivitatea anuală a muncii să crească până la 291.177 de lei pe lucrător, în 2015, pentru a coborî la 276.841 lei, în anul următor. Apoi, în 2017, productivitatea muncii a făcut un salt de 2,93% față de anul 2016, pe fondul diminuării traficului de mărfuri, ajungând la 285443 lei pe lucrător.

Dintre cele 27 de companii aflate sub lupa studiului, 16 au înregistrat creșteri de productivitate, în 2017 față de 2016. Eficiența muncii a scăzut în 11 cazuri.

x x x

Studiul a pus în evidență existența unor mari diferențe de productivitate între operatorii portuari. Un pluton de patru companii – Canopus Star, Kirazoglu Corporation, North Star Shipping și Silotrans – se detașează clar de restul companiilor portuare, prin indici de productivitate înalți.

Iată, compania Canopus Star, specializată în operarea cerealelor, a înregistrat o productivitate de 23.962.671 lei. Nu îi putem spune productivitate pe lucrător, întrucât compania a raportat, la finele anului, un număr mediu de personal egal cu zero. Altfel spus, n-a avut nici personal de execuție, dar nici de conducere. Mare minune! Față de anul anterior când compania a raportat un personal mediu de 9 oameni, productivitatea ei a crescut de 7,5 ori.

Până și industrii de vârf, precum cea auto (care folosește linii de producție automatizate și robotizate) ori industria petrolului nu pot visa la un asemenea nivel de eficiență a muncii. În 2017, lucrătorul mediu de la Automobile Dacia SA a avut o productivitate de numai 1.641.766 lei, de 14,59 ori mai mică decât cea de la Canopus Star, iar cel de la OMV Petrom SA, de 1.235.131 lei, adică de 19,4 ori mai mică.

Eu nu pot oferi vreo explicație rațională pentru aceste diferențe miraculoase, pentru că nu am suficiente informații. De aceea prefer să le consider unul dintre misterele capitalismului românesc.

Precizare metodologică

Pentru cititorii nefamiliarizați cu noțiunea „productivitate a muncii” trebuie precizat că aceasta este definită ca „eficiență a muncii exprimată prin raportul dintre cantitatea de produse realizată și volumul de muncă consumat”. Despre un lucrător care produce 1.000 de cuie pe oră se spune că este de 10 ori mai eficient sau mai productiv decât cel ce produce 100 de cuie identice, în aceeași unitate de timp.

În practică, este nevoie să se compare eficiența lucrătorilor care realizează produse și servicii foarte diferite. În acest caz, nu poate fi luat ca termen de comparație produsul fizic. Ca urmare, se recurge la ceea ce au comun toate mărfurile: valoarea. Astfel, productivitatea este exprimată ca raport între veniturile produse de o entitate (lucrător, companie, sector de activitate sau economie națională), într-o unitate de timp (oră, zi, lună, an), raportat la numărul lucrătorilor. La nivel macroeconomic, productivitatea se măsoară ca raport între produsul intern brut (care se exprimă valoric) obținut într-un interval de timp și numărul mediu al lucrătorilor din respectiva economie. Astfel, poate fi comparată productivitatea românului cu cea a americanului sau a germanului cu a rusului.

Trebuie făcută o precizare. Productivitatea măsurată prin raportarea la valoarea mărfurilor nu depinde doar de capacitatea productivă a lucrătorilor, a mașinilor și instalațiilor cu care ei operează, ci și de ceea ce se întâmplă pe piață, de evoluția prețurilor și tarifelor. Peste noapte, activitatea unei companii devine mai eficientă doar pentru că a reușit să încheie un contract avantajos, care îi permită să vândă aceeași cantitate de produse la un preț mai bun.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-miracolul-productivitatii-muncii-din-portul-constanta-357060?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

„Cuget Liber” vă prezintă clasamentul unui număr de 27 de operatori din portul Constanța, realizat în funcție de productivitatea muncii (venit mediu pe cap de salariat) obținută în 2017 (în paranteze este prezentată creșterea, respectiv descreșterea, față de anul 2016). Ierarhizarea a fost realizată pe baza bilanțurilor financiare publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Canopus Star – 23.962.671 (venit realizat cu zero angajați, creșterea productivității muncii fiind de 7,47 ori față de anul 2016);

Kirazoglu Corporation – 916.975 (+91,38%);

North Star Shipping – 893.589 (-9,52%);

Silotrans – 606.901 (+23,20%);

Chimpex – 491.141 (+4,77%);

Minmetal – 489.669 (+9,97%);

Constanța South Container Terminal – 447.529 (-3,14%);

Kronospan Zona Liberă Constanța – 417.238 (-36,98%);

Astar Stevedoring – 355.620 (+86,59%);

Comvex – 313.926 (+17,12%);

United Shipping Agency – 280196 (+23,62%);

Barter Trading Romania – 273.296 (+57,65%);

Niva Prodcom – 252.608 (-25,71%);

European Metal Services – 199.127 (-5,35%);

Umex – 177.592 (+10,82%);

Barter Port Operator – 172.563 (+26,67%);

TTS Operator – 172.255 (+4,31%);

Oil Terminal – 168.557 (-2,46%);

Socep – 157.378 (-1,14%);

Decirom – 151.239 (+7,88%);

Beta Intertrans – 120.967 (-0,90%);

Silo – Port – 119.515 (-58,84%);

Casa de Expediții Phoenix – 89.330 (-20,0%);

Romned Port Operator – 86.338 (+3,0%);

Frial – 81.911 (+9,22%);

Rotrac – 81.492 (+44,45%);

Amvexis Com – 67.202 (-5,27%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-productivitatii-muncii-in-industria-portuara-in-anul-2017-357063?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Direcția pentru Agricultură Județeană Constanța organizează, astăzi, 4 septembrie 2018, o conferință de presă. În cadrul ei vor fi prezentate rezultatele obținute în campania de recoltare a cerealelor, din vara acestui an.

Compania Oil Terminal a informat investitorii de pe piața de capital despre schimbările din conducerea sa executivă, aprobate de consiliul de administrație. Începând cu data de 1 septembrie 2018, conducerea executivă a societății are următoarea componență:

– director general, Viorel Sorin Ciutureanu;

– director financiar, Adriana Frangu;

– director dezvoltare, Marieta Elisabeta Stasi;

– director comercial, Gabriel Daraban;

– director tehnic, Emil Rohat.

Compania Petroconst SA a obținut contractul privind lucrările de modernizare a rezervorului T30S, din cadrul secției platformă sud, a companiei Oil Terminal. Valoarea contractului este de 19.480.270,29 lei la care se adaugă TVA. Termenul de execuție a lucrărilor este de 14 luni de la data predării frontului de lucru.

Compania Comvex din portul Constanța a obținut rezultate financiare remarcabile în primul semestru al anului 2018. Potrivit raportului dat publicității pe piața de capital, veniturile totale obținute în primele șase luni ale acestui an au fost de 36.670.161 lei, fiind mai mari cu 30,81% față de aceeași perioadă din 2017. Cheltuieli totale s-au ridicat la 34.629.228 lei, creșterea lor fiind de 26,27%. În schimb, profitul brut a făcut un salt de 234,90%, ajungând la 2.040.923 lei.

DP World Constanța a lansat pe data de 31 august 2018 cea mai avansată soluție de urmărire a containerelor dezvoltată de un operator de terminal, având ca temă „Unde e containerul meu?” Versiunea actuală este una pilot și dă posibilitate utilizatorilor să aibă o mai bună vizibilitate asupra parcursului mărfurilor încărcate în containere și o creștere a oportunităților de livrare rapidă a bunurilor, prin prognoze îmbunătățite de reaprovizionare și o alocare eficientă a inventarului.

Cotațiile barilului de petrol sunt în creștere. Pe data de 3 septembrie 2018, la ora 13,25 pe contractele futures, bursa din Londra a afișat o cotație de 78,09 dolari pe baril, cu 0,45 dolari, respectiv 0,58%, mai mare decât la începutul zilei de tranzacționare.

În data de 3 septembrie 2018, la ora 13,40, în top 10 al celor mai tranzacționate companii de pe piața de capital, primul loc era ocupat de OMV Petrom. Se înregistraseră până în acel moment 28 tranzacții, în volum de 3.582.935 acțiuni, în valoare de 1.182.357,25 lei. Prețul pe acțiune era de 0,3300 lei, mai mare cu 0,61% față de momentul deschiderii zilei de tranzacționare. În clasament urmau: BRD – Groupe Societe Generale, Fondul Proprietatea, Compet, SIF Muntenia, Erste Group Bank, Banca Transilvania, SIF Transilvania, Med Life și SNGN Romgaz.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-pulsul-economiei-357061?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Administraţia Naţională Porturile Maritime SA Constanţa anunţă că Alex Capatu, reprezentantul CN Administraţia Porturilor Maritime SA în Austria, a încetat din viaţă.

„Plecarea lui lasa un gol imens in inimile noastre, greu de înlocuit. A fost prezent zi de zi in viata Portului Constanta de mai bine de doua decenii, a luptat pentru promovarea acestuia, pentru recunoasterea sa la nivel european.

Ne raman insa amintirile, experienta sa, prietenii pe care i-am cunoscut prin intermediul lui.

Odihneste-te in pace, Alex!”, au transmis reprezentanţii CN APM SA Constanţa.

 

Ministerul Transporturilor şi expertul său în recrutare, SC Pluri Consultants România SRL, anunţă declanşarea procedurii de recrutare şi selecţie de candidaţi pentru nominalizarea în vederea numirii membrilor Consiliului de Administraţie la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. Procesul de recrutare şi selecţie are ca scop identificarea, recrutarea şi selectarea celor mai potriviţi patru candidaţi pentru ocuparea postului de membru în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.

Acest proces de recrutare şi selecţie se derulează în conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată prin Legea nr. 111/2016 şi HG nr. 722/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a unor prevederi din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele ale
Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal.

Candidaţii pe care firma doreşte să îi identifice în procesul de selecţie trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe. Trebuie să aibă cetăţenia română sau cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene, cu condiţia să aibă domiciliul stabil în România. Să cunoască foarte bine limba română, cât şi o limbă de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană) la nivel minim – B2. Să fie absolvent al unor programe de studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă. Să aibă cel puţin 8 ani vechime de muncă şi minimum 5 ani de experienţă în administrarea sau managementul unor entităţi, persoane juridice ce desfăşoară activităţi specifice sectorului transport naval, logistic, operare portuară, administrarea infrastructurii de transport naval.

De asemenea, trebuie să aibă cel puţin 5 ani experienţă în domeniul economic, juridic, contabilitate, de audit sau financiar. Candidaţii nu trebuie să exercite concomitent mai mult de trei mandate de administrator sau membru al unui consiliu de supraveghere în societăţi sau întreprinderi publice.

Depunerea dosarelor se face până la data de 19 septembrie, la sediul Pluri Consultants România SRL, cu sediul în Bucureşti.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-sa-cauta-membru-in-consiliul-de-administratie-document-669513.html

 

Societatea Șantierul Naval Mangalia s-a întrunit în ședință pentru a lua mai multe hotărâri. Astfel, s-a aprobat decizia numărul 196 din data de 28 iunie 2018, publicată recent în Monitorul Oficial al României, după ce a fost discutată la nivel de Consiliu de Administrație.

Astfel, Consiliul de Administrație ia act, pe baza unui referat, de informarea privind semnarea acordului de colaborare între Thyssenkrupp Marine Systems GmbH și Șantierul Naval Mangalia în realizarea programului „Corveta multifuncțională”.

De asemenea, s-a luat act, pe baza unui referat din data de 21 iunie 2018, de situația financiară a societății la data de 31 mai și s-a solicitat conducerii executive să identifice soluții pentru îmbunătățirea indicatorilor economico-financiari și obținerea de venituri astfel încât să se poată acoperi pierderea înregistrată la finele lunii mai.

Totodată, Consiliul de Administrație a aprobat încheierea actului adițional de prelungire a contractului de mandat al directorului general pe durata de un an, de la data de 3 septembrie 2018, cu posibilitatea prelungirii prin acordul părților.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cu-ce-firma-a-semnat-santierul-naval-mangalia-pentru-construirea-de-corvete-multifunctionale-669512.html

 

Grupul Ameropa, unul dintre cei mai mari traderi de cereale și producători de îngrășăminte chimice din România, proprietarul Azomureș, înregistrat în Elveția, va cumpăra baza Sărulești de la Comcereal Fundulea, companie agricolă controlată de Constantin Dumitru, într-o tranzacție care urmează să fie semnată pentru 4 milioane de euro. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Baza include un teren în suprafață totală de aproape 86.000 metri pătrați și construcții precum magazii, siloz, pavilioane de locuințe și birouri. Ameropa mai deține silozuri și magazii în Olt, Constanța, Brăila, Iași, Tulcea, Ialomița, Călărași, Teleorman, Timiș.

Ameropa Grains România este parte a grupului de companii Ameropa Elveția. Aceasta din urmă deține în România atât combinatul de îngrășăminte Azomureș, cât și Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din portul Constanța, cu o capacitate de 350.000 de tone.

Ameropa, fondată în 1948, este o afacere de familie, cu operațiuni în 28 de țări din aproape toate contintelele. Anul trecut, în România, afacerile companiei au însumat aproape 3 miliarde lei, iar profitul a depășit 28 milioane lei, cele mai mari cifre din ultimii zece ani. Recent, Ameropa a preluat 40% din firmele Promat Comimpex și Agroind Cauaceu.

de hosting din România Comcereal Fundulea a avut afaceri de 65,5 milioane lei și un profit net de 1,4 milioane lei, proprietarul Constantin Dumitru fiind, conform termene.ro, și administrator la Uzinsider, care controlează compania specializată în fabricarea utilajelor pentru construcții Comelf. Cele mai recente date transmise, în 2016, de Ministerul Agriculturii indicau că jucătorii din agricultura locală au efectuat investiții importante în spații de stocare a producției.

https://www.profit.ro/must-read/tranzactie-grupul-ameropa-printre-cei-mai-mari-traderi-de-cereale-si-producatori-de-ingrasaminte-chimice-proprietar-al-azomures-cumpara-o-noua-baza-in-romania-18384718

 

Şantierul Naval Constanţa (SNC), companie ce se ocupă cu reparaţia şi construcţia de nave, a raportat în primele şase luni ale anului curent o pierdere de 5,3 mil. lei, faţă de un rezultat pozitiv de 4,6 mil. lei înregistrat în perioada similară a anului trecut, în timp ce afacerile s-au cifrat la 40,4 mil. lei, minus 18% faţă de S1/2017.

https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/santierul-naval-constanta-controlat-de-familia-bosinceanu-a-raportat-pierderi-de-peste-5-mil-lei-in-primul-semestru-la-afaceri-de-40-mil-lei-17505883

 

Prin formule care însă nu au fost bine explicate, sumele ar urma să ajungă la 1 mld. $ când producţia va fi de 5-10 mld. metri cubi pe an, valoare în care intră atât redevenţele, cât şi taxele pe veniturile suplimentare.

„În anul 2017, din Marea Neagră a fost extrasă o cantitate de 1,36 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Pentru producţia de gaze naturale din Marea Neagră a fost încasată, sub formă de redevenţă în anul 2017, suma de 116,4 milioane de lei (25 de milioane de euro, respectiv 29 de milioane de dolari)“, au precizat reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), gestionarul tuturor bogăţiilor din subsolul României.

În total, exclusiv din producţia de gaze naturale, care a fost de 13,5 miliarde de metri cubi anul trecut, statul român a încasat 798,2 milioane de lei (175 de milioane de euro, 197 de milioane de dolari).

„În acest moment, pentru producţia de gaze naturale din Marea Neagră nu se plăteşte o redevenţă diferită faţă de cea aferentă gazelor produse onshore“, au mai precizat reprezentanţii ANRM.
În ciuda cifrelor foarte modeste, reprezentanţii statului spun că prin legea off-shore, document prin care se va introduce o nouă modalitate de taxare a producţiei din Marea Neagră, indiferent dacă este realizată la mică sau la mare adâncime, lucrurile se vor schimba radical. Astfel, ca prin magie, de la nici măcar 30 de milioane de dolari, încasările la buget din exploatarea gazului din Marea Neagră ar trebui să ajungă la circa un miliard de dolari anual, pe o perioadă de 20 de ani, sumă în care sunt incluse şi redevenţele, dar şi taxe pe veniturile suplimentare.

La nivelul anului 2025, producţia ar putea ajunge la 10 miliarde de metri cubi, potrivit estimărilor existente la acest moment.

Nebuloasa care înconjoară calculul sumelor pe care statul le-ar putea încasa din noua formă a legii offshore se adaugă multor altor necunoscute legate de proiectul gazului din Marea Neagră, pornind de la acordurile de preluare a gazului până la vânzarea acestuia peste graniţe. Cert este însă că în România două treimi din case se încălzesc cu lemne, nu există niciun plan privind racordarea locuinţelor la reţeaua de gaze, jumătate din şcoli nu sunt racordate la sistem, iar industria chimică, cel mai mare consumator de gaze, este la pământ.

https://www.zf.ro/companii/cifre-nemiloase-statul-incaseaza-anual-gazul-marea-neagra-redevente-30-milioane-dolari-1-36-mld-metri-cubi-gaze-extrase-adica-10-productia-gaze-totala-romaniei-17507129

 

Şantierul Naval Constanţa (SNC) a înregistrat o pierdere de 5,32 milioane de lei, după primele şase luni ale anului curent, faţă de un profit de 4,64 milioa-ne de lei la finalul lunii iunie 2017, în contextul unei cifre de afaceri de 40,4 milioane de lei, în scădere cu 18,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului publicat ieri de emitent pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

„Cifra de afaceri a fost realizată din activitatea de reparaţii nave, prin livrarea a 30 de nave (22 de nave pentru partenerii externi şi 8 pentru cei interni), similar cu primul semestru al anului 2017, când s-au livrat tot 30 de nave (29 de nave pentru partenerii externi şi 8 pentru cei interni)”, se arată în raportul companiei.

La finalul lunii iunie a acestui an, veniturile din exploatare s-au situat la 76,8 milioane de lei, cu circa 20% mai mici faţă de cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce cheltuielile din exploatare au fost de 83,18 milioane de lei, în scădere cu 6,42%, faţă de cele din aceeaşi perioadă a anului anterior.

Valoarea activelor imobilizate se ridica, după primele şase luni ale anului curent, la aproape 108,18 milioane de lei, marginal peste cea de la începutul anului, în timp ce activele circulante au urcat cu 19,8%, până la 211,04 milioane de lei, în primele şase luni ale lui 2018, în raport cu cele de la începutul anului.

Datoriile pe termen scurt au crescut cu 31,81%, la jumătatea anului, până la 168,19 milioane de lei, în timp ce datoriile pe termen lung au scăzut cu 8,06%, până la 1,48 milioane de lei, la 30 iunie 2018, faţă de începutul anului.

Aproximativ 80% din totalul datoriilor Şantierului Naval Constanţa reprezintă avansuri încasate de la clienţi pentru proiecte aflate în curs de execuţie, informează emitentul.

Din totalul investiţiilor aprobate pentru anul 2018, de circa două milioane de euro, în primul semestru s-au pus în funcţiune şi s-au finalizat total sau parţial investiţii de aproximativ un milion de euro, în echipamente de sudură, frezat, software etc., potrivit companiei.

Emitentul, controlat de omul de afaceri Gheorghe Bosânceanu, este listat pe piaţa AeRO operată de BVB, având o capitalizare de aproape 97,5 milioane de lei.

http://www.bursa.ro/dupa-prima-parte-a-anului-santierul-naval-constanta-a-intrat-pe-pierdere-352517&s=companii_afaceri&articol=352517.html

 

  • Economie

06.09.2018

 

Un oficial din Ministerul Afacerilor Externe a avansat un buget orientativ al cheltuielilor pe care le va suporta statul român cu Președinția Consiliului Uniunii Eurpene, pe care România o va asigura în primele 6 luni ale anului 2019.

Între 60 și 80 de milioane de euro estimează că vor fi cheltuiți de către statul român pentru Președinția rotativă directorul din MAE Daniel Goșea, însărcinat cu tot ceea ce însemană partea logistică a Președinției române a Consiliului UE.

„Noi încercăm să facem un balans între o oportunitate de promovare și folosirea eficientă și rațională a banului public. Ne-am gîndit să alocăm un buget comparabil cu cel al cărora state ne potem compara ca putere economică și importanță regională, drept pentru care vrem să alocăm un buget între 60 și 80 de milioane de euro. Este acest interval, pentru că încercăm să folosim cât mai mult resurse publice”, a spus Goșea, într-un briefing la MAE.
El a dat și câteva exemple de bugete ale statelor care au mai deținut Președinția Consiliului UE:
Malta – 60 de milioane de euro
Estonia – 79 de milioane de euro
Bulgaria – 80 de milioane de euro
Polonia – 115 de milioane de euro
Franța – 171 de milioane de euro
Spania – 100 de milioane de euro
Luxemburg – 93 de milioane de euro

„Multe state, cu ocazia deținerii Președinției, au alocat bugete mai consistente tocmai pentru că aceasta este o bună oportunitate de promovare a imaginii statului respectiv. State cu putere financiară mai mare au alocat bugete mai consistente. Alte statecu ambiții, gen Polonia, au alocat de asemenea bugete consistente”, a explicat oficialul român.

În timpul Președinției române a Consiliului UE vor avea loc evenimente importante pentru Uniunea Europeană, printre care ieșirea efectivă a Marii Britanii din blocul comunitar și summitul UE de la Sibiu, programat pentru 9 mai 2019, la care vor veni șefii de state și de guverne din UE.
Altfel, evenimentele care vor avea lc la București vor fi găzuite în principal la Palatul Parlamentului, unde va fi amenajat și centrul de presă pentru Președinția Consiliului UE.

Cheltuielile sunt legate de transportul demnitarilor și al funcționarilor, amenajări de săli, catering, cadouri și obiecte promoționale etc.

 

05.09.2018

 

România se clasa în 2016 – anul în care s-au construit zero kilometri de autostradă – pe locul 5 în UE, cu un procent de 3,1% din PIB, alocat investițiilor în transporturi și infrastructură (rutier, naval, feroviar, aerian, inclusiv conducte), arată un raport publicat marți de Eurostat și citat de Mediafax.

Clasamentul european este condus de Luxemburg, care a alocat în 2016, pentru transport și infrastructură, 3,7% din PIB, Ungaria cu 3,5%, Cehia cu 3,5%, Slovacia cu 3,4% din PIB și România cu 3,1%.
La polul opus, cele trei state membre cu cel mai mic procent din cheltuielile guvernamentale pentru transport în 2016 au fost Cipru (0,6%), Irlanda (1,1%) și Malta (1,2%).

Potrivit raportului prezentat de Biroul de Statistică al Uniunii Europene, cheltuielile guvernamentale pentru transport includ cheltuielile privind administrarea, reglementarea, construcția și întreținerea infrastructurii de transport (inclusiv rutier, naval, feroviar și aerian, precum și orice infrastructură pentru transportul de mărfuri, cum ar fi conductele).

De asemenea, în categoria cuprinsă de Eurostat intră și cheltuielile cu funcționarea companiilor de transport public clasificate în sectorul administrației publice.

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante-22685252-eurostat-rom-nia-locul-5-cheltuielile-publice-transport-infrastructur.htm

 

Potrivit barometrului TimoCom, pentru a treia luna la rand importurile se mentin pe o panta usor descendenta, in vreme ce exporturile inregistreaza cresteri pe relatiile legate de Romania.
Cele mai importante majorari ale exporturilor au fost inregistrate pe Germania, unde s-a ajuns la un raport marfa/camion de 27/73, fata de 19/81, cu o luna in urma, pe Austria (de la 10/90, luna trecuta, la 17/83) si Ungaria (de la 33/67, la 35/65).

In ceea ce priveste importurile inregistrate pe bursa TimoCom, cele mai remarcabile cresteri au fost pe relatiile Polonia si Bulgaria, unde s-a ajuns de la 26/74, luna trecuta, la 18/82, respectiv de la 11/89, la 8/92. In acest timp, cele mai acute scaderi ale importurilor au fost inregistrate pe Cehia si Austria, de la 56/44 si 32/68, cu o luna in urma, la 43/957si, respectiv, 26/74.

http://traficmedia.ro/ro/264-ambele-limbi/romana/news/2018/12237-exportam-tot-mai-mult.html

 

Turcia a impus de luni reguli noi pentru navele care trec prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, informează presa locală.

Postul CNNTurk precizează că potrivit noilor reglementări comandanţii navelor trebuie să prezinte autorităţilor turce liste de securitate cu 3,2 km înainte de intrarea în strâmtori, iar navele de pasageri şi portcontainerele trebuie să îşi anunţe trecerea cu 10 zile înainte. Regulile au fost introduse din cauza riscurilor crescute în contextul traficului mai intens.

Potrivit datelor ministerului de externe turc, în 2017 au trecut prin Bosfor 8832 de tancuri petroliere, care au transportat în total 147 de milioane de tone de produse cu risc ridicat; în 2016, cantitatea de produse similare a fost de 136 de tone. Turcia a adoptat o serie de măsuri de siguranţă în 1994, în urma unei serii de incidente grave în strâmtori, reaminteşte Xinhua.

Bosforul şi Dardanelele sunt printre rutele maritime cele mai aglomerate din lume, cu un volum ridicat de tranzit din diverse categorii – nave de mărfuri, feriboturi, pescadoare şi vase de agrement.

https://www.dcnews.ro/trafic-maritim-bosfor-si-dardanele-noi-reguli_611347.html