Revista presei

Damen Galați și CEMEX UK Marine au lansat un nou tip de navă de dragaj – Revista presei 5 – 6 August 2019

 

  • Port Constanța

05.08.2019

 

Damen a construit un nou tip de navă, MAD 3500, de 103,5 metri, care a fost lansată la Damen Shipyards Galați (DSGa). Denumită CEMEX Go Innovation, nava este rezultatul unei cooperări strânse între CEMEX UK Marine și Damen și reprezintă prima dintr-o nouă generație de nave de tip dragaj eficiente și economice, specializată în extragerea nisipului și pietrișului de pe fundul mării.

Ceremonia de lansare a reunit întreaga echipă a CEMEX UK Marine, precum și reprezentanți de la sediul central al Damen, din Gorinchem, Olanda, și de la Șantierele Navale Damen Mangalia, acolo unde construcția a început în iulie 2018. Acest lucru a continuat până la începutul acestui an, când nava a fost transferată la Damen Shipyards Galați, pentru etapele finale ale proiectului.

Damen și CEMEX au lucrat în comun la dezvoltarea modelului MAD 3500 încă din cele mai vechi stadii, iar proiectarea este rezultatul unei ample cercetări de piață și al consultării clienților. Ca atare, CEMEX Go Innovation reprezintă începutul unei noi ere pentru o industrie a navelor care se confruntă cu o flotă învechită de nave și cu un accent sporit asupra activității marine. Conceptul MAD în ansamblu a fost conceput în jurul necesității navelor din secolul XXI care pot oferi siguranță, eficiență, impact minim asupra mediului și confort al echipajului. În același timp, trebuie să obțină timpul de funcționare maxim într-un mediu de lucru care să pună eforturi mari asupra navei și a echipamentelor sale.

Caracteristicile suplimentare ale noii nave destinate să maximizeze productivitatea și să reducă la minimum întreținerea includ îmbogățirea excelentă atât pentru confortul echipajului, cât și pentru operabilitatea de orice vreme și un arc închis pentru a proteja echipamentul de punte și pentru a reduce intrarea apei verzi în depozitul de marfă. Toate conductele de dragare sunt situate deasupra nivelului principal al punții pentru siguranță, precum și inspecție ușoară și atingere a macaralei, iar construcția modulară a sistemelor de dragare proiectate și construite Damen asigură înlocuirea rapidă și ușoară a pieselor uzate pe instalația de conducte și ecranare. MAD 3500 are o capacitate de buncăr de 3.500m³.

După lansarea sa și cu o mare parte din echipamentul de punte, inclusiv instalația de ecranizare proiectată și construită de la Damen instalată, MAD 3500 își va finaliza amenajarea cu punerea în funcțiune care va începe la sfârșitul anului, urmată de livrare la începutul primăverii anului 2020 .

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/damen-galati-si-cemex-uk-marine-au-lansat-un-nou-tip-de-nava-de-dragaj-697367.html

 

Agentul de nave este unul dintre personajele cele mai importante dintr-un port, fiind omul de legătură cu nava. El consiliază comandantul de la sosirea până la plecarea navei, în toate problemele privind echipajul și marfa, precum și în problemele de sănătate. Agentul asigură contactul cu autoritățile, reprezintă armatorul în fața lor și în raport cu legile portului.

Stimați cititori, porturile maritime și fluviale românești prestează, de peste 120 de ani, servicii de agenturare a navelor care vin și pleacă, dar cu toate acestea meseria de agent de nave a fost recunoscută oficial de instituțiile statului abia în 2005. Atunci a fost inclusă în nomenclatorul ocupațiilor din țara noastră. Acesta este și motivul pentru care, vreme de peste un secol, cunoștințele și deprinderile specifice acestei ocupații portuare nu au fost însușite în școli și nici nu au fost certificate prin diplome de calificare. Cei ce o exercitau o învățau din practică, furând meseria de la cei mai experimentați.

O meserie recunoscută după un deceniu
Creșterea numărului societăților de agenturare, de la una singură înainte de 1989 – compania Navlomar, înființată în 1969 – la 75, în prezent, a dus la apariția nevoii de forță de muncă specializată. Dar pentru că nu exista o piață a competențelor în domeniu, firmele de agenturare apărute imediat după 1990 au preluat lucrători de Navlomar.

Lucrurile nu puteau continua, la nesfârșit, cu acest mod rudimentar de acoperire a necesarului de forță de muncă, activitatea de agenturare fiind în pericol de a intra în criză. Odată cu înființarea Asociației Agenților și Brokerilor de Nave, care a primit personalitate juridică la 1 octombrie 2000 și care cuprindea 54 de firme la această dată, s-a conștientizat necesitatea înscrierii meseriei de agent de nave în clasificarea ocupațiilor din România și a înființării unor forme de pregătire, evaluare și atestare a competențelor. Iar în acest scop fost inițiat, de către SC „Synetics Group“ Constanța un proiect național, coordonat de comandantul de cursă lungă Mihail Serescu. La el au colaborat 20 de experți constănțeni din cadrul Asociației Agenților și Brokerilor de Nave, Asociației Armatorilor Maritimi și Asociației Companiilor de Navigație. Rezultatul muncii lor îl reprezintă elaborarea profilului ocupațional al agenților de nave și înscrierea acestei meserii în clasificarea ocupațiilor din România.

În mai 2005, acest profil a fost recunoscut la nivel național și a devenit un bun public pentru cei ce vor să-l folosească în evaluarea, angajarea și formarea agenților. Iar în august 2005, ocupația de agent de navă a fost recunoscută că se poate dobândi prin programe finalizate cu certificat de calificare.

Primul curs de agenți de navă
Cine poate fi agent de navă? Absolvenții de învățământ superior marinăresc, cu brevet de ofițer, pot lucra cu brio în această activitate, pentru că au baza de cunoștințe teoretice și practice. Însă, nivelul minim de pregătire pe care trebuie să-l aibă viitorul agent de navă este liceul, iar calificarea se dobândește printr-un curs de 7 luni, din care: o treime din timp este dedicată teoriei, iar restul – practicii.

Sistemul de calificare propus de inițiatori a primit recunoașterea statului român, iar primul curs de agenți de navă din România a început pe 10 noiembrie 2005. Organizatorul a fost Synetics Group, care a asigurat desfășurarea stagiilor de practică la cele mai puternice firme de agenturare, pe bază de contract. În prezent, astfel de cursuri sunt organizate, la cerere, și de Fundația Școala Portuară Constanța.

Astăzi, în porturile maritime și fluviale românești sunt autorizate 75 de firme de agenturare. Unele dintre ele prestează și alte servicii, precum: aprovizionarea navelor; expediții de mărfuri; încărcarea – descărcarea, depozitarea, cântărirea și stivuirea mărfurilor; comisionare vamală; închirierea bunurilor imobiliare proprii; transport de mărfuri cu nave proprii; reparații navale; legarea și dezlegarea navelor; pilotajul navelor maritime; comerț cu deșeuri metalice și nemetalice reciclabile și altele.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-75-de-firme-de-agenturare-servesc-industria-maritima-si-fluviala-a-romaniei-380898

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța are în derulare următoarele proiecte de investiții, cu finanțare europeană: „Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în portul Constanța – PROTECT”, „Implementarea unei dane specializate într-o zona cu adâncimi mari (Dana 80)” și „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimii șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în portul Constanța”.

x x x
În primul semestru al anului 2019 au fost eliberate 20.345 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale. Numărul lor este mai mic cu 0,9% față de aceeași perioadă din 2018. Diminuări s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-375 autorizații), Nord – Est (-158), Nord – Vest și București – Ilfov (-20 fiecare). Creșteri au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud – Est (+248 autorizații), Centru (+65), Sud – Muntenia (+49) și Sud – Vest Oltenia (+36).

x x x
În luna iunie 2019, rata șomajului a fost de 4,0%, în creștere cu 0,1%
față de cea înregistrată în luna precedentă (3,9%). Numărul șomerilor (în vârstă de 15 – 74 ani) a fost de 352 mii de persoane, în creștere față de luna precedentă (când au fost 351 mii de persoane), dar în scădere față de aceeași lună a anului 2018 (când au fost 379 mii de persoane). x x x

Pentru persoanele adulte (25 – 74 ani), rata șomajului a fost estimată la 3,1% pentru luna iunie 2019 (3,6% în cazul bărbaților și 2,5% în cel al femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 73,7% din numărul total al șomerilor.

x x x
În luna iunie 2019, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au scăzut cu 0,8% față de luna mai 2019.
Comparativ cu luna iunie 2018, au înregistrat o creștere de 3,3%.

x x x
Cifra de afaceri a comerțului cu amănuntul (cu excepția celui cu autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 6,8% în primul semestru din 2019, comparativ cu perioada similară din 2018. Evoluția s-a datorat creșterii înregistrate de: vânzările de produse nealimentare (+9,7%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule (+5,4%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+4,8%).

x x x
Cotațiile barilului de petrol sunt în creștere. Pe data de 2 august 2019, la ora 14,30 pe contractele futures, bursa din Londra a afișat o cotație de 62,22 dolari pe baril, cu 1,72 dolari, respectiv 2,84% mai mare decât la începutul zilei de tranzacționare.

x x x
În data de 2 august 2019, la ora 14,35 în top 10 al celor mai tranzacționate companii de pe piața de capital, primul loc era ocupat de Banca Transilvania. Se înregistraseră până în acel moment 338 de tranzacții, în volum de 2.030.846 acțiuni, în valoare de 4.860.458,17 lei. Prețul pe acțiune era de 2,3900 lei, mai mic cu 0,62% față de momentul deschiderii zilei de tranzacționare. În clasament urmau: OMV Petrom, Fondul Proprietatea, Erste Group Bank, BRD – Groupe Societe Generale, SNGN Romgaz, SIF Oltenia, Nuclearelectrica, SNTGN Transgaz și Elecroargeș.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-pulsul-economiei-380900

 

06.08.2019

 

Potrivit Autorității Navale Române, la data de 31 iulie 2019, erau înmatriculate sub pavilion românesc un număr de 5.461 de nave, din 493 nave maritime și 4.968 de nave pentru navigația interioară.

Parcul de 493 nave maritime, este structurat astfel:
– cargoul de mărfuri generale „Albatros”;
– ferry-boat-urile „Mangalia“ și „Eforie”;
– 288 de ambarcațiuni;
– 73 de remorchere;
– 29 de șalupe;
– 27 de pilotine;
– 11 gabare;
– 9 macarale plutitoare;
– 6 nave de depoluare;
– 6 nave de pescuit;
– 6 pontoane;
– 5 șalande;
– 5 nave tanc (buncheraj);
– 2 nave pentru colectarea reziduurilor de hidrocarburi;
– 2 nave de hidrografice;
– 2 nave de pasageri;
– 2 nave de prospecțiuni;
– un doc plutitor;
– o dragă magazie;
– un yacht;
– o navă de studii;
– o navă de cercetări marine;
– o navă de scafandri;
– o navă de stins incendii;
– o navă salvator;
– o navă de servitute (pentru scafandri și remorcaj);
– o navă tehnică (atelier de lucru autopropulsat);
– un trauler costier;

La rândul său, parcul de 4968 de nave pentru navigația interioară are următoarea componență:
– 2.181 de ambarcațiuni de pescuit;
– 811 barje;
– 751 pontoane;
– 184 de instalații plutitoare;
– 156 de șlepuri;
– 151 de împingătoare;
– 142 remorchere;
– 139 de șalupe;
– 114 motonave;
– 74 de nave de pasageri;
– 99 bacuri;
– 32 gabare;
– 24 tancuri plutitoare.
– 22 de stații de pompare;
– 14 nave de navigație interioară;
– 14 drăgi;
– 10 nave șantier;
– 8 poduri plutitoare;
– 7 ceamuri;
– 5 pilotine;
– 4 excavatoare plutitoare;
– 4 mijloace plutitoare;
– 4 nave de mare viteză;
– 3 macarale plutitoare;
– 2 nave de stins incendii;
– 2 docuri plutitoare;
– 2 nave tehnice;
– 2 șalande;
– un graifer plutitor de larg;
– un spărgător de gheață;
– un atelier plutitor;
– o navă cisternă;
– o navă sanitară;
– o barcă de serviciu;
– o piscină plutitoare;

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-5-461-de-nave-si-ambarcatiuni-sunt-inmatriculate-sub-pavilion-romanesc-381082?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Recunosc, sunt un nostalgic incorigibil! Nu pot scăpa de dorul mistuitor de flota noastră maritimă. Cred că necazul mi se trage de la tinerețea petrecută în Șantierul Naval Constanța, unde, în calitate de sociolog, timp de 17 ani am participat la construcția a 40 de nave de mare tonaj.

Oh, parcă le văd și acum: mineralierele de 55.000 tdw „Tomis”, „Bocșa”, „Bicaz”, „Bârlad”, „Borsec”, „Botoșani”, „Buziaș”, „Beiuș”, „Breaza”, petrolierele de 150.000 tdw „Independența”, „Unirea”, „Libertatea”, „Biruința”, mineralierele de 165.000 tdw „Comănești”, „Cărbunești”, „Ferosa”, „22 Decembrie 1989 și multe altele.

Îmi amintesc cum le-am urmărit nașterea pas cu pas, de la primele profile debitate în hala de construcții, la ultimele secții și blocsecții asamblate pe platforma de montaj. Le-am văzut cum încep să prindă formă în docul uscat, cum sunt armate cu motoare, instalații și echipamente de bord. Aveam inima încărcată de o nebună mândrie când „pruncii de oțel” primeau sărutul mării și porneau în probe de mare, dar mai ales când îi vedeam trecând prin proba cu șampanie a botezului marinăresc, în aplauzele constructorilor de nave. Ce spectacol măreț! Corpurile tinerelor nave vibrau de nerăbdarea de a porni în aventură pe mările și oceanele lumii, cu tricolorul României la catarg și având echipaje românești.

Acum, toate acestea au rămas în urmă, sunt doar amintiri ale unui om ajuns în pragul vârstei de 70 de ani, povești de spus tinerilor generații care n-au de unde să știe cum arată o navă maritimă comercială înmatriculată sub pavilion românesc.

Victima bolilor statului românesc

Dar să lăsăm gândurile nostalgice și să pătrundem „în meandrele concretului”, cum ar spune fostul șef de stat Ion Iliescu, al cărui regim a fost părtaș la opera de distrugere a flotei maritime comerciale și a flotei de pescuit oceanic.

După ce a făcut eforturi timp de 40 de ani să construiască o flotă care, la sfârșitul anului 1989, număra 301 nave maritime comerciale, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw și ocupa locul 26 între flotele lumii după tonajul brut ( 3.561.000 TRB), România a atins performanța, de neegalat, de a-și distruge aproape întregul parc de nave comerciale într-un singur deceniu.
Scriam la acea vreme, într-un articol publicat în ediția din 21 aprilie 2000 a ziarului „Cuget Liber”: „Ultimul deceniu al secolului XX a demonstrat că pentru a distruge marile flote ale lumii nu mai este nevoie de războaie. Criza fostelor economii comuniste aflate în tranziție spre capitalism a pus în funcțiune numeroase forțe demolatoare. Corupția de partid și de stat, sistemele mafiote care se întrepătrund cu instituțiile statului și partidele politice, managementul dezastruos al reformelor economice sunt principalele cauze ale dispariției unor flote întregi.”

Au trecut două decenii de când România a ieșit din rândul țărilor ce dețin o flotă maritimă comercială. În tot acest timp au existat câteva tentative de a crea cadrul legislativ favorabil reconstrucției ei. Toate au eșuat din cauza cunoscutelor boli ale statului românesc: indiferență, ignoranță, neprofesionalism, dar, mai ales, corupție.

Epavele flotei naționale

Din flota maritimă comercială de altădată au mai rămas doar trei nave.

„Albatros” (fost „Dej”) este un cargou de mărfuri generale construit în 1977. Are lungimea de 130,77 metri, lățimea de 17,73 metri și capacitatea de 8.750 tdw. A fost preluat în 1990, de către Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, de la Navrom, și a stat multă vreme în reparații. Primul voiaj l-a făcut în 2001, cu studenți la bord. Până în 2008, a transportat produse metalurgice, ciment, uree, cărbune, floarea soarelui și tehnică militară. În 2009 a participat la două misiuni, transportând tehnică militară în Irak. În prezent, stă la cheu, în dana militară, servind ca navă-laborator.
Cele două ferry-boat-uri „Mangalia“ și „Eforie” au fost construite la Șantierul Naval din Constanța. Au 184,5 m lungime, 26 m lățime, pescajul de 15,2 m și capacitatea de 12.000 tdw. „Mangalia“ a fost livrată companiei „Navrom“, în 1988, iar „Eforie“, companiei „Romline“, în 1991. În anii ´90, navele au fost transferate la CFR „Marfă”, în cadrul căreia se înființase Agenția Ferry-Boat. Armatorul s-a străduit să le facă profitabile, încercând să creeze un serviciu de linie în zona Mării Negre. Prima cursă de probă, dinspre Constanța spre portul Batumi, din Georgia, a unui ferry-boat românesc a avut loc în martie 1999. După opt ani de la acel eveniment, voiajurile pe relația Constanța – Batumi au fost suspendate, la eșec contribuind, în special, starea proastă a celor două nave românești surori. Ambele au rămas fără certificat de clasificare în 2008, iar din 2009 sunt în conservare, în portul Constanța, la Agigea.

În conferința de presă, ce a avut loc pe 22 noiembrie 2016, în portul Constanța, Mihuț Crăciun, care în acel moment mai era directorul general al Societății Naționale de Transport Feroviar Marfă „CFR Marfă”, a vorbit despre proiectul de reconstrucție și modernizare a ferry-boat-urilor „Mangalia“ și „Eforie”. Susținea că, în baza unui proiect pilot, cele două nave vor trecere de la acționarea cu combustibilul lichid la cea cu gaze naturale lichefiate.

I-am spus-o atunci, fără menajamente, că este o idee absurdă, având în vedere vechimea navelor și gradul ridicat de uzură al echipamentelor.

Mihuț n-a mai avut prilejul să mă contrazică prin fapte, pentru că a izbucnit scandalul legat de vânzarea la preț de fier vechi a 2.450 de vagoane. Patru directori, ai CFR Marfă, în frunte cu el, au fost arestați preventiv în urma deciziei Tribunalului Timiș.

De altfel, nu cred șefii companiei feroviare aveau vreo intenție bună în legătură cu ferry-boat-urile. Iar convingerea mi-a fost întărită de o sursă demnă de încredere, din cadrul CFR Marfă.

x x x
Stimați cititori, în afara celor trei relicve ale flotei de altă dată, România are înmatriculate sub pavilion național 490 de nave tehnice, portuare și ambarcațiunii maritime, iar pentru navigația interioară, un număr de 4.968 de nave, ambarcațiuni și construcții plutitoare a căror listă o prezentăm în articolul alăturat. Existența îmi dă speranța că, odată și odată, vom mai avea o flotă maritimă comercială sub pavilion românesc.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romanii-n-au-incetat-sa-viseze-la-o-flota-maritima-comerciala-sub-pavilion-national-381083?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Americanii de la Amerocap au expus în Adunarea Generală a Acționarilor de la Oil Terminal interesul pentru intrarea în acționariatul companiei, pe care o văd având potențialul de a-și majora profitabilitatea. Se prezintă ca având profilul unui investitor strategic și vor parteneriat cu statul pe termen lung. Investitorii de portofoliu prezenți erau mai degrabă dezamăgiți de expunerea generală din partea americană, iar reprezentatul acționarului majoritar, Ministerul Energiei, nu a pus nicio întrebare. Nu există detalii despre potențialul unei eventuale operațiuni pe bursă și calendarul acesteia.

Grigore a venit special de la Iași pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor de la Oil Terminal (OIL) de la Constanța pentru a avea acces la informarea pregătită cu privire la intenția unui investitor american, care îl are în spate chiar pe un fost oficial al Admnistrației George W. Bush, de a investi în companie. Post-factum, pleacă mai degrabă dezamăgit. Spune că, dacă nu ar fi îmbinat în drumul său și o excursie până în Delta Dunării, deplasarea nu s-ar fi justificat. Americanii de la Amerocap, care deocamdată nu au cumpărat nicio acțiune la societatea care operează terminalul petrolier din Portul Constanța, au avut statut de invitat la AGA, prilej cu care au prezentat acționarilor prezenți, respectiv reprezentantul majoritarului, statul român prin Ministerul Energiei, și unei mâini de investitori de portofoliu planurile de a intra în acțonariat. Cvorumul a fost de 59,76%, ceea ce sugerează o prezență slabă pe lângă Minister, ce are o participație de 59,62%.

„Aș vrea să vă asigur că această ofertă este una foarte serioasă”, și-a început expunerea Alexandru Roșu, reprezentantul celor de la Amerocap, insistând că este vorba de o susținere financiară, tehnică și comercială, iar demersul de investiție nu este condiționat de terțe contractări ulterioare de resurse, fondurile fiind deja alocate pentru un astfel de plasament. „Noi suntem investitori. Nu ne este rușine să afirmăm că dorim să obținem profit”, a continuat Roșu, care a adăugat că, prin infuzii de capital, de cunoștințe tehnologice și legături comerciale, profitabilitatea companiei poate fi ridicată. Obiectivul? Acela de a „pune mai bine în piața de afaceri capabilitățile pe care Oil Terminal le are”.

Dacă prezența la AGA de informare a unui reprezentant al fondului de private equity Amerocap era scontată de investitori, însoțirea acestuia de către doi reprezentanți ai Ambasadei SUA la București a fost surprinzătoare. Acționarii au votat pentru prezența acestora la o parte a dezbaterilor din AGA. Este vorba despre atașatul comercial al Ambasadei SUA în România, Joshua Burke, și de Mihaela Dodoiu, specialist în cadrul secției comerciale a Ambasadei, axată exact pe problemele de energie. Burke a afirmat în AGA că au venit în baza mandatului Congresului SUA de a sprijini companiile americane exportatoare și a celui de a susține interesele comerciale federale, încurajând în același timp parteneriate între firmele românești și cele americane în scopul prosperității mutuale a celor 2 țări. „Nu este rolul nostru să influențăm”, a completat Burke, menționând că prezența lor se reduce doar la a semnala că au cunoștință de interesul pentru investiție al celor de la Amerocap, entitate în legătură cu Abraham Group, a lui Spencer Abraham, fost secretar al Departamentului pentru Energie al SUA în perioada 2001-2005. „Istorie nefericită” Președintele de ședință, șeful Consiului de Administrație, Cristian-Florin Gheorghe, afirmase înaintea intrării americanilor în sală că la nivelul boardului există deschidere pentru transparență și pentru colaborări cu alte companii, dar a subliniat că decizia de investiție îi excede, iar aceasta este la latitudinea acționarilor. Unul dintre aceștia, investitor de portofoliu, a întrebat dacă au fost demersuri pe lângă majoritar, Ministerul Energiei. Roșu de la Amerocap răspunde afirmativ, dar invocă o „istorie nefericită”, în care discuțiile s-au reluat de mai multe ori după succesivele schimbări de la conducerea Minsterului Energiei. Afirmă că s-a discutat numai la nivel înalt, de miniștri, sau cu consilierul premierului pe probleme energetice, Florin Ciocănelea. „Nu am vorbit niciodată pe holuri”, a subliniat reprezentantul americanilor. Prețul acțiunilor Oil Terminal aproape s-a dublat pe bursă în ultimele 5 săptămâni de la publicarea convocatorului pentru AGA în care era prezentată în premieră intenția investitorilor străini și, în secvență rapidă, a scrisorii neangajante care avansa 3 variante concrete prin care firma de profil GPS Group (detalii despre aceasta aici), parteneră a Amerocap, să obțină controlul la compania românească.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/piata-de-capital/exclusiv-investitorul-american-interesat-oil-terminal-prezentat-intentiile-fata-actionarilor-tinta-pachetul-majoritar-cel-putin-controlul-operatiunilor-reprezentanti-ambasadei-sua-prezenti-aga-19078936

 

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră organizează o licitaţie publică pentru „modernizare soluţie detecţie radar“, conform SEAP. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 9 septembrie 2019, iar valoarea estimată a investiţiei este de 13.869.254,98 de lei.

Autoritatea contractantă achiziţionează echipamente de supraveghere de tip radar (fără componente în mişcare, care să permită desfăşurarea în condiţii optime a activităţii de supraveghere la nivelul Gărzii de Coastă prin intermediul sistemului SCOMAR.

SCOMAR (Sistem Complex de Observare şi Control al Traficului la Marea Neagră), pentru care se propune consolidarea infrastructurii IT&C, este un sistem complex rezultat din integrarea mai multor tipuri de senzori şi echipamente de procesare a datelor. La nivelul acestui sistem este disponibilă aplicaţia integrată de supraveghere SCOMAR (bază de date centralizată). Sistemul

SCOMAR este compus din următoarele subsisteme:
– Centrul de Comandă şi Control (CCC) amplasat la sediul Gărzii de Coastă Constanţa;
– Staţiile de Senzori Locale (SSL-uri), dispuse de-a lungul coastei (radare, senzori optoelectronici);
– Infrastructura IT&C ce transmite datele de la senzori la CCC;
– Echipamentele instalate pe unităţile de intervenţie maritimă.

Sistemul SCOMAR este alcătuit dintr-o infrastructură tehnică complexă, ce oferă informaţii în timp real pentru nevoile de intervenţie ale Poliţiei de Frontieră. Toate aceste date şi informaţii de interes sunt integrate în aplicaţia SCOMAR. Aplicaţia este proiectată astfel încât să asigure interconectarea cu alte sisteme externe, iar toate acestea furnizează permanent şi în timp real date privind situaţia din teren.

Această aplicaţie integrează imaginile de ansamblu (de pe mare şi uscat). Datele şi informaţiile sunt utilizate de către Poliţia de Frontieră Română şi de către alte instituții în luarea deciziilor tactice. Aplicaţia SCOMAR prezintă imaginea maritimă recunoscută, având integrate date atât de la senzorii MAI, cât şi de la senzorii MApN şi cei ai ANR. Datele existente nu au un caracter public, aplicaţia fiind disponibilă atât pentru personalul Poliţiei de Frontieră, cât şi pentru ANR şi MAPN, prin intermediul unor console SCOMAR instalate la sediul acestor instituţii din judeţul Constanţa.

Autoritatea contractantă estimează faptul că va suplimenta contractul în perioada de 24 luni de la data semnării cu o cantitate de 6 radare cu acoperire 90 grade, respectiv 7 extensii radar cu acoperire 90 grade, iar preţul unitar al acestora va rămâne ferm pe perioada clauzei de revizuire.

În cadrul ofertei, se vor menţiona detaliile tehnice ale echipamentului ofertat, prin care se confirmă posibilitatea că acesta poate fi optimizat prin intermediul unei proceduri de achiziţie ulterioară, astfel încât să se asigure detecţia pe o zonă extinsă de la 90 de grade la 180 de grade. Toate produsele trebuie să fie acoperite de garanţie pentru cel puţin 60 de luni de la semnarea procesului-verbal de recepţie cantitativă şi calitativă a echipamentului.

Contractantul va asigura gratuit instruirea unui număr de minimum 10 persoane din partea autorităţii contractante. Sesiunile de instruire vor avea fiecare o durată de minimum 5 zile.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cati-bani-investeste-politia-de-frontiera-pentru-modernizarea-sistemului-scomar-697448.html

 

Cea de-a 117-a ediție a Festivalului Mării, organizată de Statul Major al Forțelor Navale, cu prilejul aniversării Zilei Marinei Române, are loc în perioada 7-15 august, în șase orașe din țară.

Sărbătorită pentru prima dată în 15 august 1902, la Constanța, ziua comunității navale românești a cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare semnificativă a evenimentelor dedicate tuturor celor care și-au legat destinul de întinderile albastre ale apelor.

Toate activitățile din acest an, desfășurate în Constanța, Mangalia, Tulcea, Brăila, Galați și București, sunt dedicate navei-școală „Mircea”, „Ambasador onorific în serviciul României”, cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la intrarea în serviciul Marinei Militare Române. Pentru perioada 7-15 august, programul general al evenimentelor este prezentat în cele de mai jos, pentru fiecare localitate în parte.

La Constanța, seria activităților debutează miercuri, 7 august, dată în care este marcată Ziua Resurselor Mării și a Învățământului Militar de Marină. De la ora 10.00, scafandrii militari desfășoară ateliere de scufundări recreaționale, în Portul Tomis, pentru cei 80 de câștigători ai concursului organizat de Centrul 39 Scafandri; la ora 11.00, în Portul Militar Constanța, este planificată ceremonia de sosire a navei-școală „Mircea” din marșul istoric de instrucție; de la ora 17.00 până la ora 21.00, pe faleza din fața Comandamentului Flotei, sunt prezentate standuri expoziționale ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Școlii Militare de Maiștri Militari a Forțelor Navale „Amiral Ion Murgescu”, Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza”, Direcției Hidrografice Militare și ale Centrului de Scafandri, iar Muzica Militară a Forțelor Navale va interpreta numeroase piese din repertoriul marinăresc.

Sâmbătă, 10 august, între orele 08.30-17.30, în Portul Militar Constanța, marinarii militari așteaptă, ca în fiecare an, mii de oameni la Ziua Porților Deschise, unde vor avea ocazia să viziteze 14 nave ale Forțelor Navale Române, două ale Gărzii de Coastă, un elicopter Puma Naval, submarinul „Delfinul” și dispozitive mobile de lansare rachete. Activitatea va începe cu o reprezentație a Muzicii Militare a Forțelor Navale, iar cei prezenți vor putea interacționa cu reprezentanții instituțiilor militare de învățământ de marină, cu infanteriști marini, scafandri militari și hidrografi militari, care vor pregăti numeroase expoziții specifice.

Luni, 12 august, în raionul maritim din fața Comandamentului Flotei, este programată, în intervalul orar 09.45-12.30, repetiția generală pentru Exercițiul demonstrativ întrunit „Forțele Navale Române 19”.

Miercuri, 14 august, orele 08.30-09.30, la Monumentul Eroilor Marinari de pe faleza Cazinoului din Constanța, marinarii militari vor organiza o ceremonie militară și religioasă.

Joi, 15 august, cu prilejul Zilei Marinei Române, în intervalul orar 9.45-12.30, publicul prezent pe faleza din Constanța va asista la cel mai mare exercițiu naval organizat în România. Acesta va fi urmat, până la ora 15.00, în Portul Turistic Tomis, de numeroase jocuri marinărești. Pe faleza din fața Comandamentului Flotei, între orele 20.00-21.00, vor răsuna acordurile Muzicii Militare a Forțelor Navale, după care seara se va încheia cu retragerea cu torțe a marinarilor militari pe traseul Poarta 1 (Portul Constanța) – faleza Cazinoului – Comandamentul Flotei – Str. Remus Opreanu – Piața Ovidiu și retur, până la Comandamentul Flotei, timp în care va avea loc și un spectacol inedit de lansare de lampioane de la bordul navelor militare ancorate în apropierea falezei.

https://romanialibera.ro/actualitate/cum-se-va-sarbatori-ziua-marinei-in-constanta-796380

 

  • Economie

05.08.2019

 

Marius Humelnicu a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor printr-o decizie a prim-ministrului Viorica Dăncilă, care a fost publicată, astăzi, în Monitorul Oficial.
Printr-o altă decizie a premierului, Mircea Florin Biban a fost eliberat din această funcţie.

Tot astăzi, Dragoş-Andrei Stoica a fost numit în funcţia de consilier de stat pentru relaţia cu mediul studenţesc în cadrul Cancelariei prim-ministrului.

https://www.bursa.ro/marius-humelnicu-numit-secretar-de-stat-la-ministerul-transporturilor-25227736

 

Situația alunecărilor de teren din comuna Cumpăna a fost analizată duminică, la fața locului, de către ministrul Transporturilor Răzvan Cuc.

„M-am deplasat astăzi în Comuna Cumpăna, județul Constanța, alături de autoritățile locale să găsim o soluție pentru locuitorii afectați de alunecările de teren din zonă.

La fața locului am purtat discuții cu Horia Țuțuianu, Președintele Consiliului Județean Constanța, Prefectul județului, Dumitru Jeacă, Primarul Comunei Cumpăna, Mariana Gâju, managementul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile Constanța, proiectantul, reprezentanții ISU Constanța și locuitori pentru a găsi soluția imediată pe care să o punem în aplicare, astfel încât să nu fie afectate gospodăriile din zonă.

În primă fază vor fi evacuate locuințele cele mai afectate, astfel încât constructorul să înceapă lucrările de consolidare.

Le-am transmis cetățenilor că în momentul de fața prioritară este viața lor și am cerut autorităților locale tot sprijinul administrativ ca lucrările să înceapă imediat.

Momentan dispunem de resursele financiare necesare intervenției imediate, aceasta făcându-se în regim de urgență, dată fiind situația de calamitate care se impune.

Asigur pe toată lumea de sprijinul meu total într-o astfel de situație de urgență”, a transmis Cuc pe pagina personală de Facebook.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ministrul-razvan-cuc-despre-situatia-alunecarilor-de-teren-din-cumpana-am-cerut-tot-sprijinul-administrativ-ca-lucrarile-sa-inceapa-imediat-697352.html

 

06.08.2019

 

Ministerul Transporturilor ar pierde peste două miliarde lei la rectificare, potrivit datelor prezentate luni, în ziua în care ar urma să aibă loc rectificarea. Întrebarea este: va fi amputat și bugetul companiilor CFR, CFR Călători sau Metrorex? Dacă ținem seamă de argumentul adus de către ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, că banii vor fi retrași doar de unde nu s-au cheltuit, CFR nu îi va pierde. Dar va fi așa?

Guvernul ar trebui să aprobe luni rectificarea bugetară, în urma căreia câştigă bani Serviciile de informații şi Preşedinţia, dar sunt tăiate fonduri de la Transporturi, Educaţie şi Sănătate, potrivit unui articol apărut în Adevărul pe baza unor informații de la surse care și-au păstrat anonimatul.

Rectificarea bugetară trebuia să fie aprobată până pe 31 iulie, spunea iniţial ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici. Data planificată este 5 august, adică luni. „Luni va fi aprobată, asta este planificarea noastră”, a declarat Teodorovici, săptămâna trecută. Totuşi, deşi rectificarea urmează să fie adoptată luni, până duminică seara proiectul nu fusese publicat.

Până duminică seara apăruseră, aşadar, doar informaţii pe surse privind rectificarea bugetară, potrivit cărora Guvernul taie bani de la Sănătate, Educaţie şi Transporturi şi dă în plus la servicii şi Preşedinţie. Astfel, prima rectificare bugetară va fi „uşor” negativă, în condiţiile în care deficitul bugetar după primele şase luni a fost de 19,96 miliarde de lei, iar Guvernul plănuieşte un deficit de 28 miliarde, pe tot anul 2019.

Potrivit Adevărul, Ministerul Transporturilor pierde cei mai mulţi bani la rectificarea bugetară, între 2,5 şi 3 miliarde de lei, din bugetul de 12,6 miliarde de lei. Motivul invocat de cei de la Finanţe este legat de faptul că Transporturile nu au realizat proiectele depuse. „Au cheltuit în primele şase luni doar 30%. Şi după reducerea bugetului le rămân peste 5,5 miliarde de lei, cu 2 miliarde mai mult decât au cheltuit în primele şase luni”, au declarat surse din Ministerul de Finanţe.

Amputările masive au fost infirmate luni de către ministrul Teodorovici. El a anunțat o rectificare pozitivă de care să beneficieze ministrele care au măsuri importante de investiții. „Toate ministerele care au planificate măsuri importante de investiţii şi nu numai, vor primi toate sumele necesare astfel încât până la finele acestui an să le şi aplice. Sunt convins că va fi o rectificare pozitivă.”, a declarat Teodorovici, întrebat în legătură cu informaţiile apărute în presă, referitoare la amputările bugetare.

Trebuie luat însă în calcul că rectificarea bugetară pozitivă este cea în care majorarea veniturilor la buget o depășește pe cea a cheltuielilor, nefiind însă exclusă tăierea unor cheltuielil.

Companiile din Transporturi, performanțe diferite

Dacă ar fi adevărat că Guvernul va tăia bani unde aceștia nu s-au cheltuit care ar putea fi companiile afectate la Ministerul Transporturilor?

Cifre difuzate recent la reuniunea POST de la Timișoara arată că CFR se găsește în situația cea mai bună și că, de aceea, nu există motive pentru a i se lua bani. Nu trebuie uitat că un grad de absorbție bun nu poate fi atins dacă nu există și o cofinanțare corespunzătoare făcută cu bani de la buget.

Compania CFR SA a înregistrat în primele șase luni ale anului un grad de realizare la absorbție de 246,61%, față de valoarea previzionată, suma rambursărilor fiind de 333,54 milioane lei.

La capitolul execuție bugetară, gradul de realizare pe primele șase luni a fost de 86,64%, cu un maxim de 98,83% pe fonduri de dezvoltare regională și 87,65% la proiecte alimentare și din fonduri de coeziune. Practic din alocarea de 631,1 milioane lei pentru primele șase luni s-au cheltuit 546,79 milioane lei. Programul prevede proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile de 1,32 miliarde lei pentru întregul an (sunt incluse atât finanțările europene cât și cofinanțarea de la bugetul de stat).

Maximul gradului de absorbție a fost atins în cazul Fondurilor de Coeziune unde gradul de realizare a fost de 246,61%. Aceasta deoarece valoarea previzionată pe primele șase luni a aborbției a fost de 135,25 milioane lei, în condițiile în care cea rambursată a fost de 333,54 milioane lei. Rezultatele au fost însă mai slabe la capitolul Fonduri Europene de Dezvoltare Regională. Aici valoarea previzionată a fost de 46,06 milioane lei, iar cea rambursată a fost de 9,73 milioane lei, respectiv 21,13%.

Este de altfel singura companie sau Organism Intermediar, cum i se spune în limbajul fondurilor europene, care a depășit gradul de absorbție planificat pentru jumătate anului. Astfel dacă CFR SA înregistrează 222,82%, Compania de Drumuri a atins 85,98%, iar Metrorex de abia 19,18%.

Ceea ce însă reprezintă o bilă neagră pentru CFR este situația celor două contracte importante de modernizare a căii ferate, anume Brașov – Apața și Cața – Sighișoara, pe de o parte, și Apața – Cața, pe de altă parte. În măsura în care bugetul Transporturilor prevede sume importante pentru demararea lucrărilor de modernizare în acest an banii ar putea fi retrași sau, în cel mai bun caz, redirecționați către alte proiecte. Trebuie reamintit că proiectul bugetului de stat prevede pentru proiectul modernizării Brașov – Sighișoara suma de 1,89 miliarde lei cu titlul „Program 2019”.

Rectificare bugetară: Transporturile ar pierde peste două miliarde lei. Dar CFR?