Revista presei

Creștere spectaculoasă a traficului de mărfuri pe canalele navigabile – Revista presei 11 – 12 Februarie 2019

  • Port Constanța

11.02.2019

 

Pentru canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari, începutul anului 2019 a fost mai mult decât încurajator. Dunărea a avut suficientă apă pentru a asigura adâncimile minime de navigație pentru șlepuri și barje, iarna a fost blândă, fără poduri de gheață în calea navelor, iar marfă de transportat a fost – slavă Domnului! – destulă.

„În prima lună a acestui an, traficul pe canalele navigabile a fost de 2,229 milioane de tone capacitate, cu 17,63% mai mare față de luna ianuarie 2018. Au fost transportate 1,113 milioane de tone de mărfuri, cu 23,12% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile.

Este de așteptat ca traficul de mărfuri să se mențină, în lunile următoare, cel puțin la aceste cote, având în vedere faptul că în silozuri și magazii există suficientă marfă.

În structura mărfurilor, minereurile și produsele de carieră ocupă primul loc, cu o pondere de 38%. În ianuarie 2018, ele reprezentau 54,31% din totalul mărfurilor derulate. Pe locul al doilea se situează cerealele, cu o pondere de 33%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 15%, produse chimice – 8%, produse din metal – 3%, produse alimentare – 1%, alte produse 2%.

În debutul anului s-a produs și o creștere spectaculoasă a ponderii traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie 2018, era de numai 39% din total, în ianuarie 2019 a sărit la 64%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

În prima lună a acestui an, din totalul de 1,113 milioane de tone de mărfuri, în contul României au fost transportate 36%, pentru Serbia – 33%, Ungaria – 12%, Bulgaria – 8%, Austria 6, Slovacia, Croația, Germania și Grecia – câte 1%.

În ianuarie 2019, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 1.484 unități navale, din care: 1.078 barje, 167 șlepuri, 4 nave fluvio-maritime și 235 remorchere împingătoare.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Transportul fluvial e subutilizat

Previziunile pentru anul 2019 sunt optimiste. Importatorii și exportatorii europeni sunt tot mai interesați să recurgă la transportul fluvial pentru mărfurile lor, întrucât acesta este mai sigur și mult mai ieftin decât cel rutier și feroviar. Este de așteptat ca țările din Europa Centrală și de Est să obțină, în 2019, producții agricole cel puțin la nivelul celor din 2018 și să crească cantitățile de cereale și semințe uleioase destinate exportului.

Încurajator este și faptul că, în anul 2019, vor continua lucrările de dragaj pe Dunăre, pentru asigurarea adâncimilor minime de navigație.

Trebuie amintit faptul că potențialul de transport al Dunării este încă slab folosit, sub 2%, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a lansat, între timp, Strategia Dunării și a alocat importante resurse financiare. Motivele sunt numeroase. Multe dintre cele 70 de porturi situate de-a lungul celor 2.414 km ai fluviului au o infrastructură și suprastructură de acces sărăcăcioasă, o structură a proprietății și modele administrative diferite, sisteme de reglementare necoordonate. În plus, se confruntă cu o reducere a investițiilor private în zona portuară și o scădere a resurselor umane pentru acest sector de activitate.

Pe Dunăre și canalele navigabile, creșterea transportului de mărfuri vrac nu ridică probleme. Lucrurile se schimbă în cazul mărfurilor containerizate. Dacă unele porturi fluviale, inclusiv cele românești, s-au mai dotat cu instalații pentru încărcarea și descărcarea containerelor, în schimb, nu există nave fluviale specializate în transportul containerelor. Până în 2012, transportul acestora s-a făcut exclusiv cu barje standard nepropulsate.

Pe 23 martie 2012 a fost încărcat pentru prima oară în portul Constanța – Sud un portcontainer fluvial, autopropulsat. Nava „Ganzepoort”, sub pavilion olandez, a preluat 96 containere duble și 20 containere simple pentru Budapesta. În transportul pe Rin, prezența unor asemenea nave este ceva obișnuit, dar pentru Dunăre a fost o premieră.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-crestere-spectaculoasa-a-traficului-de-marfuri-pe-canalele-navigabile-368143

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA a solicitat de la Primăria Constanţa, pentru societatea Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, un act de urbanism.

Astfel, pe data de 8 februarie, Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA a obţinut, prin CN APM Constanţa, de la Primăria Constanţa, certificatul de urbanism nr. 444. Acesta presupune următoarele: „Desfiinţare lucrări de executare conform AC nr. 201/13.02.2006 – «Amenajări dig de larg pentru acostare nave în aşteptare – Port Constanţa Nord»“.

Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 2011, Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA are sediul social în municipiul Constanţa, strada Traian nr. 68A, clădirea Business Center. Capitalul social subscris, de 17.505.000 de lei, integral vărsat, este compus din 175.050 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 100 de lei. Compania este controlată de Gazpromneft Marine Bunker LLC, cu sediul în Rusia, Sankt-Petersburg, cu 99,9771% din capitalul social, şi GPN – Proiect LTD, cu sediul în Rusia, Moscova, cu 0,0229% din capitalul social. Persoane împuternicite ale societăţii care desfăşoară activităţi de servicii anexe transportului pe apă sunt: Condrat Vladimir – director general unic, Levan Kadagidze – preşedinte consiliu de supraveghere, Vasilyev Andrey – membru în consiliul de supraveghere, Dvortsov Alexey – membru în consiliul de supraveghere, Nenadyshina Victoria – membru în consiliul de supraveghere, Urusov Aleksei – membru în consiliul de supraveghere. Cenzor în firmă este Nexia Crg Audit SRL, reprezentată prin Ristea Luminiţa.

În anul fiscal 2015, compania cu 35 de salariaţi a raportat o cifră de afaceri de 70.358.330 de lei şi o pierdere de 1.415.318 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma cu 35 de salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 85.790.339 de lei şi un profit de 760.981 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 36 de salariaţi, cifră de afaceri de 192.791.976 de lei şi o pierdere de 630.050 de lei.

Reamintim că Gazpromneft Marine Bunker LLC, companie membră a grupului rus Gazprom Neft, a finalizat la data de 1 martie 2013 achiziţia tuturor acţiunilor societăţii româneşti Marine

Bunker Balkan SA, o companie care desfăşoară activităţi de bunkeraj în Marea Neagră (alimentarea cu combustibil a navelor). Gazpromneft Marine Bunker LLC este o filială a Gazprom Neft care furnizează combustibil de consum pentru nave maritime şi fluviale. Compania este principalul operator pe piaţa serviciilor de bunkeraj din Rusia, având cea mai mare extindere geografică din zonă şi fiind prezentă în majoritatea porturilor mari din Federaţia Rusă.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/investitie-a-gazpromneft-marine-bunker-balkan-sa-in-portul-constanta-este-vizat-digul-de-larg-pentru-acostare-nave-683999.html

 

În strategia care însoțește bugetul au fost adăugate două noi pagini. Dacă anterior scria de modernizarea gărilor și construcția de linii de mare viteză, chiar de îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi canale navigabile, acum aceste idei au dispărut. Au fost adăugate, în schimb, autostrăzi, “un munte de proiecte”. Este vorba despre Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.

Ce se spunea anterior:

Alocarea resurselor financiare ale Ministerului Transporturilor va fi focalizată, în principal, pentru:
Construcţia de autostrăzi/drumuri expres pe TEN-T;
Modernizarea și dezvoltarea rețelei de drumuri naționale, inclusiv prin construcția de variante de ocolire;
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reţeaua TENT, prin finalizarea secţiunilor lipsă aferente coridoarelor pe TEN-T centrală, incluzând și acțiuni de creștere a calității serviciilor de transport feroviar;
Modernizarea/reabilitarea gărilor și dezvoltarea/construcția de linii de mare viteză;
Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi canale navigabile;
Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale;
Investiţii în infrastructura aeroportuară în vederea creșterii nivelului de securitate și siguranță pe toate aeroporturile și aerodromurile din România;
Dezvoltarea rețelei de transport RO-LA și transport multimodal.

În varianta nouă apar proiecte propriu-zise, dar dispar lucruri menționate mai sus.

Ce spun noile pagini:
Prioritățile strategice ale Ministerului Transporturilor sunt focalizate în principal pe:

– finalizarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiții aflate într-un stadiu avansat de realizare, cu finanțare asigurată;

– continuarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiții aflate în derulare, precum și începerea de noi lucrări, situate pe rețeaua TEN-T, cu finanțare asigurată din fonduri nerambursabile și fonduri rambursabile.
Alocarea resurselor financiare ale Ministerului Transporturilor va fi focalizată, în principal, pentru construcţia de autostrăzi/drumuri expres pe TEN-T.

Lista principalelor proiecte de construcție autostrăzi, introduse în Buget în anul 2019 cuprinde următoarele obiective:
• Autostrada Lugoj – Deva (sector Dumbrava-Deva),
• Autostrada Sebeș – Turda,
• Autostrada Suplacu de Barcau – Borș,
• Autostrada CâmpiaTurzii – Târgu Mureș,
• Autostrada Varianta de ocolire Bacău (profil de autostradă),
• Drum expres Craiova – Pitești
• Autostrada de centură Sud a municipiului București, inclusiv intervențiile privind centura existentă (Lărgire la 4 benzi de circulație a Centurii București între A1 – DN 5, DN 2 – A2 și A1 – DN 7, pasajele Berceni, Domnești, Oltenița și Mogoșoaia),
• Autostrada de centură Nord a municipiului București,
• Autostrada București-Brașov tronson Comarnic-Brașov sector Predeal – Cristian,
• Podul suspendat peste Dunare în zona Brăila,
• Autostrada Sibiu – Pitești secțiunile 1,4 și 5.

Proiectele de autostrăzi în pregătire, pentru care există deja alocări bugetare în anul 2019 cuprind:

• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzile Sibiu – Făgăraș, Târgu Neamț – Târgu Mureș,
• Elaborarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice pentru Autostrada Brașov – Bacău și pentru drumurile de mare viteză Ploiești – Buzau – Focșani – Bacău – Pașcani.
Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2019, după obținerea aprobărilor legale necesare, aflate în prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării documentațiilor tehnico-economice sau proiectării și execuției:
• Completarea studiilor geotehnice pentru Secțiunile 2 și 3 din Autostrada Sibiu – Pitești;
• Autostrada Nadaselu – Suplacu de Barcău (proiectare și execuție);
• Drum Expres Brăila – Galați (proiectare și execuție),
• Varianta de ocolire Galați (proiectare și execuție la profil de autostradă),
• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Autostrada Timișoara – Moravița;
• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Autostrada Făgăraș – Brașov;
• Elaborarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice pentru drumurile Expres Craiova – Târgu Jiu, Ovidiu – Tulcea, Brăila– Tulcea, Brăila – Buzău, Focșani – Brăila, Pașcani – Suceava – Siret; Găești – Ploiești și Legatura dintre A3 și Aeroportul Henri Coandă;
• Elaborare studiu de prefezabilitate pentru autostrada Tișița – Albița;
• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Drum expres/ Autostrada Nordului (Drum expres Petea – Satu Mare – Baia Mare și Autostrada Baia Mare – Dej – Bistrita – Vatra Dornei – Suceava și analiza conexiune Cluj – Dej);
• Completarea studiului de fezabilitate pentru drum expres Arad – Oradea, – modernizarea şi dezvoltarea reţelei de drumuri naţionale, inclusiv prin construcţia de
variante de ocolire;

Continuarea pe: https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22963023-buget-2019-doua-noi-pagini-apar-strategia-care-insoteste-bugetul-adio-linii-feroviare-mare-viteza-reabilitarea-garilor.htm

 

Debitul Dunării, pe sectorul de intrare în ţară, va fi în creştere în umătoarele zile, până la valoarea de 7.500 metri cubi/secundă (mc/s), cu mult peste media multianuală a lunii februarie, arată prognoza hidrologică publicată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă în perioada 9 – 16 februarie 2019.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în primele două zile ale intervalului până la valoarea de 7.500 mc/s, apoi în scădere uşoară până la valoarea de 7.200 mc/s, situându-se peste media multianuală a lunii februarie (5.300 m3/s). În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în prima parte a intervalului în scădere pe sectorul Gruia Calafat şi în creştere pe sectorul Bechet – Tulcea, iar în a doua parte în scădere pe sectorul Gruia – Tr.Măgurele şi în uşoară creştere pe sectorul Zimnicea – Tulcea”, potrivit prognozei emise de hidrologi.

La nivelul lunii februarie 2019, pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), debitul maxim estimat este de 5.500 mc/s faţă de valoarea medie multianuală de 5.300 mc/s, iar cel minim de 3.800 mc/s.

Potrivit datelor Transelectrica, Hidroelectrica, este, de câteva zile, producătorul cu cel mai mare aport la generarea de energie electrică din România. La ora transmiterii acestei ştiri, asigura cu cei 1.900 MW 28% din producţia naţională, dar, în seara zilei de 9 februarie, a produs şi 2.600 MW, din cei 7.900 MW, cât era producţia naţională la acea oră, adică asigura 33%

În ceea ce priveşte situaţia pe râuri în următoarea săptămână, debitele medii zilnice vor fi în general în scădere în prima zi a intervalului de prognoză, exceptând cursurile inferioare ale Siretului şi Prutului, unde vor fi în creştere prin propagare.

Ulterior, în următoarele două zile, debitele vor fi în creştere din cauza cedării apei din stratul de zăpadă şi precipitaţiilor lichide prognozate, iar în ultima parte a intervalului debitele vor fi în scădere, exceptând cursurile inferioare ale râurilor mari, unde vor fi în creştere prin propagare.

Formaţiunile de gheaţă se vor menţine fără modificări importante în prima zi a intervalului, în următoarele două zile vor fi în diminuare şi restrângere, iar în ultima parte vor fi în extindere şi intensificare.

În luna februarie 2019, regimul hidrologic se va situa în general la valori cuprinse între 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari (între 80-100%) pe râurile din bazinele hidrografice: Olt superior, Argeş, Trotuş, Bistriţa, Moldova, Suceava, pe cursul superior şi mijlociu al Siretului şi pe cursul superior al Prutului şi mai mici pe râurile din bazinul Bârladului şi pe afluenţii Prutului (30-50% din normalele lunare), arată prognoza lunară a INHGA.

Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă, curgeri de sloiuri, blocaje de gheţuri) vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare în prima decadă a lunii, apoi vor avea extinderi şi intensităţi variabile, mai ales pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul ţării, în funcţie de evoluţia temperaturilor.

În cursul lunii februarie, formaţiunile de gheaţă mai pot determina, prin evoluţia lor, blocaje de gheţuri pe unele sectoare de râu, cu variaţii semnificative de niveluri, îndeosebi pe unele râuri din bazinele hidrografice: Bistriţa, Olt, Mureş, Vişeu, Iza şi Someş, menţionează hidrologii

http://www.economica.net/debitul-dunarii-va-depasi-cu-mult-media-multianuala-a-lunii-februarie-hidroelectrica-este-deja-primul-producator-de-electricitate-al-tarii_164653.html#ixzz5fCTy2Jpz

 

12.02.2019

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a anunţat numele societăţii comerciale care se va ocupa de evaluarea parcelelor de teren domeniu public al statului, a platformelor şi a altor active aflate în porturile Constanţa, Tomis, Midia, Mangalia şi Basarabi. Astfel, contractul „Evaluarea parcelelor de teren domeniu public al statului, a platformelor şi a altor active aflate în proprietatea CN APM SA Constanţa, amplasate în porturile Constanţa, Tomis, Midia, Mangalia şi Basarabi“, a revenit societăţii Primoval SRL.

Primoval SRL, în datele Registrului Comerţului
Înfiinţată în anul 2004, societatea are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Firma este controlată de Chirigiu Daniela Maria, cu 30% din capitalul social, şi Şerban Costel Cătălin, cu 70% din capitalul social. Chirigiu Daniela Maria este administratorul societăţii, care se ocupă de consultanţă pentru afaceri şi management.

În anul fiscal 2015, societatea cu 2 salariaţi a raportat o cifră de afaceri de 155.630 de lei şi un profit de 14.873 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma cu 2 salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 372.596 de lei şi un profit de profit 220.763 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 este următoarea: 2 salariaţi, cifră de afaceri de 297.615 lei şi un profit de 118.173 de lei.
Responsabili de atribuirea licitaţiei

Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea procedurii publice, sunt: Daniela Şerban – director general, Marian Tănase – director general adjunct, Maria Mergiu – director economic, Iulian Pepi Tănase – şef Serviciu Juridic şi Contencios, Otilia Ifimov – şef Departament Achiziţii Publice, Nicoleta Adina Gămălan – şef Birou Control Financiar Preventiv, Sebastian Subţirică – Compartimentul Tehnic SEP, Cristian Marius Stoicescu – Departamentul Achiziţii Publice, Teodor Patrichi – director Direcţia Exploatare, Ciprian Hanganu – director coordonator, Ion Tomescu – director Direcţia Tehnică, Mădălin Alexandru Crăciun – director Direcţia Comercială, Laszlo Eduard Kiss – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Daniel Niculescu – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Emil Sorin Banias – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Antoniela Moldoveanu – inginer, Laura Valentina Bola – inginer, Gabriela Murgeanu – administrator, Daniel-Adrian Naftali – administrator, Nicolae Dan Tivilichi – administrator, Elena Petraşcu – administrator, Ghiorghe Bătrâncă – administrator, Mircea Burlacu – administrator.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/parcelele-de-teren-domeniu-public-al-statului-platformele-si-alte-active-din-proprietatea-cn-apm-sa-constanta-evaluate-de-primoval-srl-document-684078.html

 

Directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Ion Dănuţ Jugănaru, s-a întâlnit, ieri, cu E.S. Gabriel Atanasov, ambasador al Republicii Macedonia în România. Excelenţa Sa a fost însoţită, în această vizită de lucru, de consulul onorific al Republicii Macedonia la Constanţa, Şerban Dimitrie Sturdza.

Directorul general al CCINA a salutat intenţia ambasadorului Atanasov de a vizita judeţul Constanţa şi Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură şi a transmis un salut cordial şi din partea lui Mihai Daraban, preşedinte al CCINA, dar şi al Camerei de Comerţ şi Industrie a României. „Judeţul Constanţa este un judeţ cu totul aparte, diferit faţă de celelalte judeţe din ţară“, a transmis Dănuţ Jugănaru.

În cadrul întrevederii, s-a discutat despre importanţa Portului Constanţa, atât ca port la Marea Neagră, cât şi ca port fluvial, la Dunăre, prin Canalul Dunăre – Marea Neagră, cu toate facilităţile pe care acesta le oferă, fiind, totodată, principala poartă pentru mărfurile spre şi dinspre Europa Centrala şi de Vest. De asemenea, Ion Dănuţ Jugănaru a avut plăcerea de a prezenta activitatea economică a judeţului, referindu-se în mod special la unele dintre obiectivele majore ale judeţului Constanţa, printre care porturile comerciale Constanţa, Mangalia şi Midia, Canalul Dunăre – Marea Neagră, Centrala Nuclearo-electrică de la Cernavodă, dar au fost amintite şi alte domenii de activitate, foarte importante pentru judeţ, cum ar fi turismul sau energia eoliană.

De asemenea, au fost abordate teme de actualitate privind întărirea relaţiilor economice bilaterale dintre cele doua ţări, o preocupare importantă a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Constanţa fiind atragerea de investitori străini în judeţ. Directorul general al CCINA a subliniat că, deşi în prezent schimburile comerciale româno-macedonene sunt încă modeste, există un potenţial important în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor economice şi culturale dintre cele două ţări.

În context, s-a discutat şi despre posibilitatea înfiinţării unei curse aeriene (charter) între Constanţa şi Skopje care să vină atât în sprijinul oamenilor de afaceri şi turiştilor din cele două ţări, cât şi al studenţilor macedoneni care învaţă la Constanţa. În cadrul întâlnirii, ambele părţi şi-au exprimat dorinţa organizării la Constanţa a unui forum de afaceri româno-macedonean, dar şi a realizării unei vizite în Republica Macedonia a unor firme româneşti, în vederea recrutării de personal pentru diverse domenii de activitate.

La finalul vizitei, E.S. ambasadorul Gabriel Atanasov s-a arătat dispus să dezvolte şi mai mult bunele relaţii de colaborare dintre Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa şi Republica Macedonia.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/social/portul-constanta-pe-ordinea-de-zi-a-intrevederii-ambasadorului-republicii-macedonia-cu-danut-juganaru-directorul-ccina-galerie-foto-684090.html

 

Capacitatea de operare a portului Poti din Georgia va crește la peste 2,5 milioane de tone de marfă pe an, ca urmare a construirii unui nou terminal. Acordul pentru viitorul obiectiv portuar a fost semnat între compania de investiții private din străinătate din SUA (OPIC) și grupul de transporturi georgian-american PACE din Tbilisi.

Conform acordului, OPIC va oferi grupului PACE 50 de milioane de dolari pentru a construi un nou terminal maritim în portul Poti. Terminalul va fi amplasat pe teritoriul fostului șantier naval din Poti, cu o suprafață de 25 de hectare, care a fost cumpărat de Grupul PACE în 2013.

Creșterea capacității de operare a portului Poti va contribui la dezvoltarea vechiului „Drum al mătăsii”, a pieței Mării Negre și a traficului de mărfuri din portul Constanța.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-un-nou-terminal-va-fi-construit-in-portul-poti-de-la-marea-neagra-368358

 

DP World, unul dintre cei mai mari operatori portuari din lume, îşi lansează primul proiect hyperloop în India, notează CNBC.

Anul trecut, compania a încheiat un parteneriat cu Virgin Hyperloop One pentru dezvoltarea unui transportator de mărfuri.

Virgin Hyperloop One este una din doar cele câteva companii care dezvoltă noua tehnologie despre care se speră că va revoluţiona transportul oamenilor şi bunurilor.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/dp-world-cel-mai-mare-operator-portuar-al-lumii-lanseaza-primul-proiect-de-hyperloop-pentru-marfa-in-india-17871831

 

Comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului au avizat, luni, pozitiv proiectul de buget pe anul 2019 al Ministerului Transporturilor.

Membrii comisiilor reunite pentru transporturi au aprobat proiectul cu 14 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi două abţineri.

Deşi au fost depuse circa 200 de amendamente, au fost aprobate doar două, care se referă la creditele bugetare, respectiv posibilitatea contractării unor împrumuturi.

Propunerea de buget pentru Ministerul Transporturilor se ridică, în 2019, la 13,13 miliarde de lei, în creştere cu 74,4% faţă de execuţia preliminată pentru 2018, care a fost de 7,53 miliarde de lei.

La capitolul bunuri şi servicii este prevăzută o creştere de aproape 45%, la 11,471 milioane de lei, în timp ce cheltuielile de personal se majorează cu 10,74%, ajungând la 42 de milioane de lei.

Lista principalelor proiecte de construcţie autostrăzi, introduse în buget în anul 2019 cuprinde următoarele obiective: Autostrada Lugoj – Deva (sector Dumbrava-Deva), Autostrada Sebeş – Turda, Autostrada Suplacu de Barcău – Borş, Autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş, Autostrada Varianta de Ocolire Bacău (profil de autostradă), Drumul expres Craiova – Piteşti, Autostrada de centură Sud a municipiului Bucureşti, inclusiv intervenţiile privind centura existentă (Lărgire la 4 benzi de circulaţie a Centurii Bucureşti între A1 – DN 5, DN 2 – A2 şi A1 – DN 7, pasajele Berceni, Domneşti, Olteniţa şi Mogoşoaia), Autostrada de centură Nord a municipiului Bucureşti, Autostrada Bucureşti – Braşov tronson Comarnic – Braşov sector Predeal – Cristian, podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila, Autostrada Sibiu – Piteşti secţiunile 1, 4 şi 5.

Proiectele de autostrăzi în pregătire pentru care există deja alocări bugetare în anul 2019 cuprind: elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzile Sibiu – Făgăraş, Târgu Neamţ – Târgu Mureş, elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru Autostrada Braşov – Bacău şi pentru drumurile de mare viteză Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani.

 

  • Economie

11.02.2019

 

Producătorul de gaze Black Sea Oil & Gas (BSOG), care a anunțat că va începe producția de hidrocarburi din perimetrul Midia al Mării Negre, se conectează la conducta Tranzit 1 Bulgaria și din această cauză gazele scoase din platoul continental românesc au cale liberă către vecinii noștri de la sud, acolo unde prețul gazelor naturale este de 120 lei/MWh, susține Dumitru Chisăliță, analist pe piața gazelor. Ordonanța 114, zisă a lăcomiei, obligă toate companiile producătoare de gaze din România, inclusv BSOG, deținută de americanii de la The Carlyle, să vândă gazele la preţ plafonat, de 68 de lei/MWh, în perioada 2019-2022. Or, primele gaze vor fi scoase de BSOG din Marea Neagră mai devreme.

În 2015, operatorul nostru național de transport gaze naturale, Transgaz, a încheiat un acord de cooperare cu Black Sea Oil & Gas SRL, Petro Ventures Europe B.V. şi Gas Plus International B.V., cu scopul preluării în sistemul național de transport (SNT) a gazelor din Marea Neagră provenite din perimetrul Midia XV. În acest sens, se impune extinderea SNT prin realizarea unei conducte de transport gaze naturale de la terminalul de gaze prevăzut a fi amplasat în zona localităţii Vadu, până la cuplarea în conducta existentă de transport internaţional de gaze Tranzit 1, proiectul fiind inclus în planul de dezvoltare al SNT pentru 2016-2025. Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Transgaz Mediaş, operator licenţiat al Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale din România.

Transgaz este obligată de Comisia Europeană să asigure ”reverse flow” pe Tranzit 1, altfel România va intra sub infringement. Acesta este un lucru foarte important şi unic în ultimele trei decenii, pentru că ţevile de gaze ce tranzitează România prin Dobrogea erau închiriate exclusiv de Gazprom încă din perioada comunistă, aceasta fiind calea de export către Europa de Sud a ruşilor. Cu alte cuvinte, fluxul de gaze nu va fi doar dinspre Rusia, via Ucraina, prin România, către Bulgaria şi Turcia sau Grecia, ci şi invers. Adică firme din România vor putea pompa gaze pe această conductă, cu o capacitate mare – 7 miliarde metri cubi pe an, către Bulgaria sau oriunde altundeva găsesc clienţi, poate chiar în Ucraina. Spunem Ucraina pentru că este o piaţă cu un consum enorm de gaze, peste 40 miliarde metri cubi anual, şi care acum are o dificultate în aprovizionare după ce a limitat drastic importurile din Rusia, în urma crizei din Crimeea. Or, dacă americanii, fie ei BSOG ori Exxon, pot prelua alimentarea, chiar şi parţială, a Ucrainei, acest lucru înseamnă şi o lovitură geopolitică, nu numai comercială. Pentru că, tradiţional, aceste pieţe din Est erau în totalitate ale ruşilor.

Astfel, gazele din Marea Neagră ar putea să nu ajungă deloc în România ci să fie vândute doar în Vest, prin BRUA (conducta care va veni din Turcia, va trece Bulgaria, România, Ungaria și va ajunge în Austria) și prin Tranzit 1.

Gazul scos de americani din Marea Neagră are liber către Bulgaria

 

Preşedinţia română a Consiliului UE a obţinut mandat pentru a iniţia negocierile privind revizuirea directivei privind gazele naturale, un dosar legislativ important al agendei europene, demersul beneficiind de o largă susţinere a statelor membre, informează guvernul.

„Dosarul a fost gestionat în coordonarea directă a prim-ministrului, date fiind complexitatea şi impactul acestuia pentru funcţionarea pieţei interne şi pentru consolidarea securităţii energetice a Uniunii Europene, dosar de importanţă geostrategică.

Propunerea de directivă are ca obiectiv asigurarea un cadru de reglementare uniform şi transparent la nivelul Uniunii, prin extinderea aplicării normelor comune europene la proiectele de interconectare în domeniul gazelor naturale cu state terţe”, a transmis guvernul.

https://www.zfcorporate.ro/energie/ue-cere-interconectare-completa-la-sistemele-de-gaze-naturale-17870396

 

Miniştrii Comerţului din România şi Turcia au semnat vineri Regulamentul de funcţionare a mecanismului JETCO (Joint Economic Trade Cooperation Committee), un instrument de dialog bilateral cu participarea mediului de afaceri, care va facilita intensificarea contactelor directe dintre oamenii de afaceri români şi turci, în special pentru a găsi noi nişe de dezvoltare a afacerilor, informează Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, printr-un comunicat.

Ştefan-Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, şi doamna Ruhsar Pekcan, ministru al comerţului din Republica Turcia, au avut vineri o întâlnire bilaterală la Bucureşti, temele principale de discuţie fiind stadiul relaţiilor comerciale bilaterale şi agenda primei reuniuni JETCO, eveniment care urmează a se desfăşura în Turcia, în următoarele luni.
Întâlnirea bilaterală a fost precedată de prezenţa celor doi demnitari la Forumul de Afaceri România-Turcia, organizat la Camera de Comerţ şi Industrie a României, în prezenţa a peste 150 de companii din ambele ţări.

„Dinamica economiei mondiale ne invită să valorificăm într-un ritm mult mai alert oportunităţile generate de economiile statelor noastre, coroborate cu poziţia geografică. Ne propunem să atingem targetul de 10 miliarde dolari comerţ bilateral, pe baza semnalului politic dat la întâlnirea din octombrie 2018 dintre prim-ministrul Viorica Dăncilă şi preşedintele Recep Erdogan. Ne dorim să ajungem la acest obiectiv valoric, în condiţii de balanţă comercială echilibrată”, a declarat Ştefan-Radu Oprea.

La rândul său, ministrul turc şi-a exprimat speranţa că, în urma acestor întâlniri, relaţiile economice şi comerciale bilaterale vor evolua.

„Avem convingerea că relaţiile politice, economice şi comerciale dintre România şi Turcia au fost influenţate în mod pozitiv de felul în care oamenii de afaceri îşi desfăşoară activitatea. Trebuie să stabilim cum putem să ridicăm nivelul acestei sinergii şi cum să o diversificăm şi în alte sectoare de activitate. Am încredere că în urma acestor întâlniri, relaţiile economice şi comerciale bilaterale vor evolua”, a afirmat doamna Ruhsar Pekcan.

În primele 11 luni din 2018, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Turcia a fost de 6,1 miliarde de dolari, din care exporturi de 2,2 miliarde şi importuri de 3,9 miliarde.

Conform datelor înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la 31 decembrie 2018 erau înregistrate în România 15.433 de societăţi comerciale cu capital turcesc, cu un capital social subscris de 728,6 milioane dolari, reprezentând 1,18% din totalul capitalului subscris de investitorii străini. După valoarea investiţiei în echivalent valută, Turcia ocupă locul 16 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină.

http://www.economica.net/ministrii-comertului-din-romania-si-turcia-au-semnat-regulamentul-de-functionare-a-mecanismului-jetco_164631.html#ixzz5fCUQqMV0

 

12.09.2019

 

Modificarile la Legea Transportului Feroviar, adoptata la 7 februarie de catre Parlamentul de la Sofia, faciliteaza acum operatorilor straini, de transport feroviar de pasageri, accesul la reteaua feroviara din Bulgaria.

Agentia Executiva pentru Administratia Feroviara (RAEA), din Bulgaria, va trebui sa garanteze operatorilor straini accesul la reteaua feroviara si la terminalele destinate diverselor servicii, dar, mai ales, va trebui sa recunoasca certificatele uniforme de siguranta feroviara eliberate de catre Agentia Europeana a Cailor Ferate (ERA).

Certificatul unic, eliberat de catre ERA, va inlocui actualele certificate Partea A, eliberat de catre statul membru al Uniunii Europene, stat in care este inregistrat operatorul si Partea B, eliberat in fiecare stat UE in care respectivul operator intentioneaza sa ofere servicii de transport.

RAEA va putea, de asemenea, sa elibereze, la randul sau, astfel de certificat unic, insa doar daca operatorul de transport feroviar de pasageri intentioneaza sa circule pe reteaua bulgara.

Cu toate acestea, modificarile aduse legislatiei permit limitarea accesului la reteaua bulgara daca, pe anumite sectiuni, transportul de pasageri este efectuat de catre BDZ, operatorul national de transport feroviar de pasageri. Fireste, pe sectiunile in cauza BDZ va trebui sa aiba incheiate contracte de serviciu public, valabile pana in 2024.

Refuzul de a garanta accesul unui operator strain poate fi justificat doar daca transportul pe respectiva ruta ar duce la afectarea balantei economice a contractului de serviciu public atribuit BDZ.

Important de mentionat este faptul ca niciun operator strain nu va primi, de la stat, subventii pentru desfasurarea serviciilor de transport feroviar de pasageri. Subventiile se acorda operatorului national de transport feroviar de pasageri, BDZ.

Bulgaria acorda operatorilor straini acces la reteaua feroviara