Revista presei

Constanța a fost declarat, de către ESPO: „Portul lunii decembrie 2018” – Revista presei 16 – 17 Ianuarie 2019

  • Port Constanța

 

17.01.2019

 

Pe data de 18 septembrie 2018, European Sea Ports Organization (Organizația Porturilor Maritime Europene) a organizat prima reuniune în portul Constanța. La eveniment au participat manageri de top din peste 30 de porturi de pe bătrânul continent.

De la nașterea sa în anul 1993, ESPO și-a asumat nobila „misiune de a influența politica publică din Uniunea Europeană pentru a realiza un sector european portuar sigur, eficient și ecologic, care să funcționeze ca un element-cheie al unei industrii a transporturilor, în care să prevaleze condițiile de piață libere și nedenaturate, în măsura posibilului”.

Performanțele obținute de portul Constanța au fost apreciate de ESPO, care l-a desemnat „Portul lunii decembrie 2018” (Port Pro of the Month). Totodată, pe site-ul  organizației au fost publicat un interviu cu Nicolae Dan Tivilichi – directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.

În cadrul lui, intervievatul a prezentat poziția portului Constanța pe harta comerțului maritim internațional, avantajele, facilitățile, dotările și performanțele sale. Se subliniază că portul românesc a reușit să devină principalul port de export al produselor agricole din Uniunea Europeană, încă din 2013. În ultimii nouă ani, traficul de cereale prin portul Constanța s-a triplat.

Obiectivele de viitor ale portului Constanța – a declarat Tivilichi – sunt: „digitalizarea fluxurilor operaționale portuare prin dezvoltarea unui sistem electronic portuar comunitar în următorii trei ani, dezvoltarea de noi produse logistice în hinterland, dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar, asigurându-se condițiile necesare pentru creșterea traficului de produse energetice (petrol și produse petroliere) și dezvoltarea traficului Ro-Ro”.

Portul Constanța dorește să devină un centru energetic, iar pentru aceasta sunt necesare noi facilități portuare, pe lângă cele existente, a spus șeful CNAPMC. Odată cu exploatarea câmpurilor de petrol și gaze din Marea Neagră se vor dezvolta noi servicii portuare. Constanța va juca rolul de centru de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate în cadrul planului de management LNG Danube și, totodată, va fi un punct de intrare pentru piața energiei din Europa Centrală și de Sud-Est, pentru noi furnizori de gaze.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-constanta-a-fost-declarat-de-catre-espo-portul-lunii-decembrie-2018-366725

 

După ce în 2018, nicio navă maritimă de croazieră nu a acostat în portul Constanța, anul viitor poate însemna revenirea turismului cu pasageri în Marea Neagră. Conducerea portului Constanța are deja un grafic al navelor care vor veni, pe Dunăre sau pe Marea Neagră, în 2019, pe litoralul românesc.

Deși portul Constanța are un Terminal de Pasageri, cu o capacitate de operare de 100.000 de pasageri pe an, pentru navele de croazieră fluviale și navele maritime de pasageri, în 2018 prea puține vase turistice au acostat aici. Și nicio navă maritimă. “Pentru anul 2019 avem anunțate deja 21 de nave de croazieră dintre care două nave maritime. Sperăm ca și acest sector de activitate să crească și să contribuie la dezvoltarea atât a portului, cât și a orașului, că dacă vin aceste nave vor veni și pentru oraș”, a declarat, pentru EVZ, directorul general al Administrației Porturilor Maritime Constanța, Dan Nicolae Tivilichi.

Dacă în anii trecuți zeci de nave maritime de croazieră ajungeau la Constanța, pe Marea Neagră, aducând turiști care plecau din porturi italiene sau grecești, cu escale la Istanbul, în acest an pe litoralul românesc au ajuns doar câteva nave fluviale cu pasageri care au navigat pe Dunăre. “Trebuie să ne uităm la contextul geopolitic care este în Marea Neagră care a influențat foarte mult apetitul navelor de a vizita, nu Portul Constanța, ci Marea Neagră. În definitiv dacă vin în Marea Neagră, cu siguranță vin și în Portul Constanța. Înregistrăm o creștere față de anii precendenți la ceea ce se cheamă nave fluviale”, spune Dan Nicolae Tivilichi.

Directorul Adiminstrației Porturilor Maritime Constanța apreciază intenția autorităților din Tulcea și Constanța de a construi drumul expres care “ar face ca turiștii care se îmbarcă pe autocare, din Portul Constanța, să ajungă mai repede în zona Deltei Dunării”. În 2019 sunt déjà programate 19 nave fluviale cu pasageri care, navigând pe Dunăre, de la Viena la Constanța, vor ajunge inclusiv în Delta Dunării. “Dacă discutăm de navele fluviale, am avea nevoie de o predictibilitate a cotelor Dunării, ca să spun așa. Iar la Marea Neagră, să se liniștească apele în contextul actual și vom avea și nave maritime de croazieră, deocamdată s-au anunțat două”, comentează Dan Nicolae Tivilichi.

https://evz.ro/semne-de-revenire-pentru-turismul-de-croaziera-in-marea-neagra-1.html

 

Asocierea formată din Omniasig (lider) și Asirom, asigurători români controlați de Vienna Insurance Group (Austria), a câștigat licitația pentru asigurarea bunurilor Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, contractul fiind atribuit pentru 3,4 milioane lei pe 2 ani. Vor fi asigurate autoturisme, clădiri, nave tehnice, sistemul de semnalizare maritimă, construcții speciale și hidrotehnice (diguri, cheuri, bazine, acvatoriu , dispozitiv feroviar etc.). Asirom și Omniasig sunt asigurători în Top 10 al jucătorilor de profil după veniturile din prime subscrise în 2017.

https://www.profit.ro/stiri/duo-ul-omniasig-asirom-castiga-porturile-maritime-18815160

 

Procesul pe fond în dosarul în care Şantierul Naval Constanţa (SNC), în calitate de reclamant, a acţionat în instanţă Guvernului României şi Ministerul Apărării Naţionale, solicitând anularea licitaţiei privind programul de înzestrare cu corvete multifuncţionale, a început cu o amânare.

La Curtea de Apel Constanţa a fost programată, miercuri, prima şedinţă din cadrul procesului intentat de SNC, în calitate de reclamant, împotriva Guvernului României şi a MApN.

Reprezentanţii şantierului naval au solicitat anularea HG nr. 48 / 2018, act normativ care fundamentează derularea procedurii de achiziţie aferentă programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”.

https://www.zfcorporate.ro/business-construct/procesul-in-care-santierul-naval-constanta-cere-anularea-licitatiei-pentru-corvete-amanat-17842331

 

Societatea Şantierul Naval 2 Mai SA s-a întrunit în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor, convocată în conformitate cu legea în vigoare, în data de 28 noiembrie 2018. La întrunire au fost luate mai multe decizii cu privire la conducerea societăţii, în prezenţa a 93,8878% dintre acţionarii firmei.

Prin vot secret s-a aprobat încetarea mandatelor de administratori ai societăţii Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia, începând cu data de 30 noiembrie 2018, a următorilor: Adrian Mitroi, Victor Vlad Cazana, Mirela Popina. Cei trei au fost realeşi pentru un nou mandat începând cu data de 1 noiembrie 2018.

Mandatul este pentru o durată de 4 luni, începând cu 1 decembrie 2018.

De asemenea, s-a constatat încetarea contractului cu auditorul financiar Romar-Co Audit SRL începând cu 2 octombrie şi s-a decis numirea acestuia pentru auditarea situaţiilor financiare aferente anilor 2018-2020.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/modificari-in-conducerea-santierului-naval-2-mai-sa-cine-sunt-noii-administratori-681868.html

 

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa a solicitat de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa aviz de mediu pentru proiectul „Reabilitare lucrări de protecţii şi consolidări maluri zona Ecluza Cernavodă, mal drept Canal Dunăre – Marea Neagră Km 3 + 985 – Km 4 + 649”.

Proiectul propune executarea lucrărilor de protecţie şi consolidări de maluri. Acestea constau în: protecţie versanţi cu plasă metalică, refacere a rigolei de creastă, a rigolei şi a descărcătorului de legături, a rigolei de la baza versantului (la nivelul drumului de acces); refacerea drumului de acces de la baza versantului; torcretare, reabilitare lucrări torcretate, cu sau fără plase de protecţie. Terenul se găseşte în extravilanul oraşului Cernavodă, conform OUG aprobată prin HCL 242/2014.

Ecluza Cernavodă este amplasată pe un teren aparţinând domeniului public al statului, teren concesionat de Ministerul Transportului către Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa, în baza contractului de concesiune nr. LO/1533 din 8.04.2008. Terenul se află în zona de protecţie căi ferate.

Date din proiect
Malul drept al Canalului Dunăre – Marea Neagră în zona Ecluzei Cernavodă are cota superioară +55 mrMB. Prezenţa unei stânci loessoide de calcar caracterizează această zonă. Sectorul în lungime de 110 ml: între descărcătorul din zona km 60+425 (3+985) şi km 60+315 (4+095), zona cap amonte al ecluzei, are talazul înierbat, cu înălţimea cotei superioare variabilă de la +38,00 mrMB la +39,95 mrMB. Cota drumului de serviciu este +18,5 mrMB. Diferenţa medie de cotă este de cca 20,48 m. Pe acest sector, rigola de la drumul de serviciu pe lungime de 110 ml este din dale prefabricate. La podeţul de la km 60+330 (4+080), rigola din dale se racordează la un descărcător din beton (15 ml) care urcă paralel cu drumul din spatele torcretului până la cota +30,00 mrMB. Dalele rigolei pe lungimea de 110 ml sunt dislocate şi crăpate sau lipsesc, mortarul de rostuire şi umerii de racordare din beton s-au deteriorat complet, rigola este acoperită parţial de material. Rigola de creastă de pe următorul sector este tot din dale prefabricate de beton, racordată la descărcătorul de legătură a celor două cote (15 ml) executat prin spatele torcretului. Drumul de serviciu (110 ml) din piatră prezintă numeroase gropi şi denivelări care fac circulaţia rutieră foarte greoaie.

Sectorul în lungime de 265 ml: începe din zona capului amonte al ecluzei km 60+315 (km 4+095) şi se termină la km 60+050 (km 4+360), adică la cca 60 m amonte faţă de turnul de comandă. Acest sector este torcretat pe toată înălţimea versantului de calcar. Înălţimea medie a acestui sector, luând în calcul cotele superioare (+30,5 mrMB ÷ +50,00 mrMB) şi cota drumului de serviciu (+18,5 mrMB), este de 21,75 m. Suprafaţa torcretată este de cca 5.764 mp.

Sectorul în lungime de 60 ml, care începe de la limita celui precedent km 60+050 (km 4+360) până la km 59+990 (km 4+420) în zona turnului de comandă, este torcretat parţial doar pe cca 15 m înălţime. Suprafaţa torcretată este de cca 975 mp. Acest sector, pe diferenţa de înălţime de 16,25 m (până la cota terenului natural +50,00 mrMB), nu mai este protejat cu torcret, protecţia de plasă metalică veche este parţial montată spre creastă, este ruginită, rocă (calcarul) este la vedere. Suprafaţa care necesită plase de protecţie pe sectorul de 60 de ml este de 1.056 mp (inclusiv suprafaţa de cca 2,5 m lăţime deasupra coronamentului versantului, care se va proteja cu plasă pentru ancorarea peste creastă.

Torcretul pe ambele sectoare (265 + 60 ml) prezintă degradări locale (crăpături şi desprinderi locale de versantul de calcar) care trebuie reabilitate urgent. Se impune refacerea protecţiei cu torcret pe o suprafaţă totală de minimum 845 mp. La baza versantului protejat cu torcret, cota 18,5 mrMB, există zid de sprijin de 1,2 m înălţime şi o rigolă mică de beton (25×15 cm) care poate prelua doar apele de pe versantul torcretat. Drumul din piatră pe ambele sectoare (265 + 60 ml) nu are rigolă şi apele se acumulează pe platformă. Drumul prezintă numeroase gropi.

Sectorul în lungime de 145 ml: km 59+990 (km 4+420) ÷ km 59+845 (km 4+565) începe din zona turnului de comandă şi se termină după 20 m aval de la curba pe care o face drumul de serviciu (de cota +11,5 mrMB) urmărind malul canalului. Înălţimea medie a acestui sector cu calcarul la vedere este cca 35,5 m, între drumul de serviciu (cota variabilă de la +18,5 mrMB la +11,5 mrMB) şi cota terenului natural (variabilă între +51,00 ÷ 55,00 mrMB). Pe acest sector sunt foarte frecvente căderile de calcar care pun în pericol instalaţiile de la ecluză, circulaţia rutieră şi pietonală. Sectorul de 145 ml trebuie protejat cu plasă metalică pe o suprafaţă de 5.513 mp (inclusiv suprafaţa de cca 2,5 m lăţime deasupra crestei / coronamentului versantului. Pe acest sector de 145 ml, la început, există un zid de sprijin de 1,2 m înălţime pe o lungime de cca 45 ml. Spre limita aval a sectorului pe o lungime de 45 ml, înălţimea zidului de sprijin creşte până la 4 m. Pe porţiunea mediană de 55 ml din dreptul transformatorului electric de la ecluză (unde cad tot timpul pietre şi versantul este în surplomba) zidul de sprijin scade la 1,00 m înălţime.

Numai la baza zidului de sprijin de 4 m înălţime (L=45 m) spre aval există o rigolă de beton deteriorată din cauza intervenţiilor repetate a încărcăturilor frontale pentru îndepărtarea rocilor căzute pe drum. Această rigolă deteriorată necesită refacere. Tot sectorul trebuie prevăzut cu rigola la drumul de serviciu pe partea cu versantul de calcar.

Sectorul în lungime de 84 ml: între km 59+845 (km 4+565) şi km 59+741 (km 4+649) se termină la cca 50 de ml aval al molului central al construcţiei dirijare nave şi nu necesită protecţie cu plase metalice deoarece versantul de calcar se îndepărtează mult de drumul de serviciu şi cotele terenului natural scad de la +55,00 mrMB până la +15,00 mrMB. Pe acest sector există zid de sprijin de 1,7 m înălţime numai pe cca 34 ml. Rigola de beton existentă pe cca 34 ml este deteriorată din cauza intervenţiilor repetate a încărcătoarelor frontale pentru îndepărtarea rocilor căzute pe drum şi necesită refacere.

La limita aval şi în spatele zidului de sprijin s-au acumulat de-a lungul timpului cca 800 mc de calcar care trebuie evacua pentru amenajarea terenului astfel încât apa din rigola de creastă care va deversa direct peste versant să poată fi preluată prin spatele zidului în rigola nouă de la drumul de serviciu. Lucrările vor fi realizate cu respectarea normativelor şi reglementărilor în vigoare, în baza ridicărilor topometrice şi a expertizei tehnice de specialitate.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/malurile-din-zona-ecluzei-cernavoda-reabilitate-de-cn-administratia-canalelor-navigabile-constanta-iata-ce-lucrari-vor-fi-efectuate-681858.html

 

16.01.2019

 

Traficul total de mărfuri înregistrat în anul 2018 în porturile maritime românești a atins un nou record al ultimilor 30 ani, depășind 60 milioane de tone. Este al treilea cel mai mare din ultimii 30 de ani, în 1988 fiind de 62,3 milioane tone, iar în 2008 de 61,8 milioane tone.

Din traficul total înregistrat în 2018, traficul maritim a fost 48,63 milioane tone, iar cel fluvial a reprezentat 12,66 milioane tone. Pentru traficul maritim, creșterea reprezintă 6%, iar pentru cel fluvial s-a înregistrat o stagnare, potrivit directorului general al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” Constanța (CNAPMC), Dan Nicolae Tivilichi. Lunile de vârf, cu trafic de peste 6 milioane tone, au fost august (6,48 milioane tone) și iulie (6,40 milioane tone). Creșteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul tuturor grupelor de mărfuri, mai puțin în cazul îngrășămintelor, produselor alimentare și nutrețurilor pentru animale, animale vii, lemn și plută.

Conform datelor CNAPMC, cele mai importante grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creșteri de trafic sunt: cereale (17,96 milioane tone), petrol brut (7,47 milioane tone), articole diverse (6,56 milioane tone), minereuri de fier (4,52 milioane tone), minereuri și deșeuri neferoase (3,97 milioane tone), combustibili minerali solizi (3,77 milioane tone), semințe uleioase, fructe oleaginoase, grăsimi (3,26 milioane tone), produse metalice (2,28 milioane tone).

În anul 2018, au ajuns în porturile maritime românești, Constanța, Mangalia și Midia, 13.626 nave (13.380 nave în 2017), din care 4.139 nave maritime și 9.487 nave fluviale. Cele mai multe nave care au intrat în porturile maritime românești sunt cargouri (1.785), tancuri (670), vrachiere (628), portcontainere (524). Potrivit datelor financiare estimate la această dată, veniturile din 2018 ale Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța vor atinge un maxim istoric.

https://evz.ro/2018-an-cu-trafic-record-de-marfuri-in-porturile-romanesti.html

 

Au fost înregistrate 61,3 milioane tone tranzitate. Un an mai bun a fost numai 1988.

Traficul total de mărfuri înregistrat în anul 2018 în porturile maritime româneşti a atins un nou record al ultimilor 30 de ani, fiind de 61,3 milioane tone. Traficul de mărfuri din 2018 este al treilea cel mai mare din ultimii 30 de ani, în 1988 fiind de 62,3 milioane tone, iar în 2008 de 61,8 milioane tone. Din traficul total înregistrat în 2018, traficul maritim a fost 48,63 milioane tone, iar cel fluvial a reprezentat 12,66 milioane tone. Pentru traficul maritim, creşterea în perioada analizată reprezintă 6%, iar pentru cel fluvial s-a înregistrat o stagnare.

Lunile de vârf, cu trafic de peste 6 milioane tone, au fost august (6,48 milioane tone) şi iulie (6,40 milioane tone). Creşteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul tuturor grupelor de mărfuri, mai puţin în cazul îngrăşămintelor, produselor alimentare şi nutreţurilor pentru animale, animale vii, lemn şi plută.

Cele mai importante grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creşteri de trafic sunt: cereale (17,96 milioane tone), petrol brut (7,47 milioane tone), articole diverse (6,56 milioane tone), minereuri de fier (4,52 milioane tone), minereuri şi deşeuri neferoase (3,97 milioane tone), combustibili minerali solizi (3,77 milioane tone), seminţe uleioase, fructe oleaginoase, grăsimi (3,26 milioane tone), produse metalice (2,28 milioane tone).

În anul 2018, au ajuns în porturile maritime româneşti, Constanţa, Mangalia şi Midia, 13.626 nave (13.380 naveîn 2017), din care 4.139 nave maritime si 9.487 nave fluviale. Cele mai multe nave care au intrat în porturile maritime româneşti sunt cargouri (1.785), tancuri (670), vrachiere (628), portcontainere (524). Potrivit datelor financiare estimate la această dată, veniturile din 2018 ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa vor atinge un maxim istoric.

 

Compania România Euroest din Constanța cere Parlamentului European și Comisiei Europene sprijin derularea unui program de conversie a locomotivelor diesel vechi, poluante şi cu durata de viaţă depăşită, în locomotive „verzi”, adică locomotive electrice pe acumulatori şi locomotive hibrid plug – in, potrivit clubferoviar.ro.

Compania românească este de părere că în acest fel industria feroviară ar fi susţinută pentru a promova, la scară largă, aplicaţii feroviare inovatoare, în scopul creării de avantaje competitive transportului feroviar.

În februarie 2018, ROMANIA EUROEST a finalizat şi pus în funcţie prima locomotivă plug – in Hybrid din România (LHy — M), locomotivă care se află astăzi la finalul procesului de urmărire în exploatare şi certificare produs conform NNTR — România.

Locomotivele care ar urma să fie modernizate și „ecologizate” au vechime de peste 40 de ani fiind excesiv de poluante. Pe lângă nenumărate avantaje tehnice şi economice, modernizarea locomotivelor ar micșora drastic emisiile de dioxid de carbon. Astfel în cazul a 110 locomotive diesel poluante folosite pe platforme industriale emisiile de C02 ar fi reduse cu cel puțin 2400 de tone, iar zgomotul produs cu până la 65%, potrivit clubferoviar.ro.

http://www.economica.net/o-companie-din-industria-romaneasca-cere-sprijin-european-pentru-promovarea-locomotivelor-ecologice_163587.html

 

  • Economie

16.01.2019

 

România a exportat bunuri de aproape 63 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2018, în creştere cu 8% faţă de perioada similară a anului anterior

♦ Dinamica exporturilor din perioada ianuarie- noiembrie 2018 plasează România pe locul 8 în Uniunea Europeană după ritmul de creştere al exporturilor de bunuri, după state precum Irlanda sau Slovenia l În valori absolute însă, exporturile României sunt de trei ori mai mici decât ale Poloniei şi de 2,5 ori mai mici decât ale Cehiei.

Exporturile de bunuri ale României au ajuns la valoarea de aproape 63 mld. euro în primele 11 luni ale anului trecut, fiind în creştere cu 8% faţă de perioada similară din 2017. Astfel, România s-a aflat pe locul opt în rândul statelor europene după dinamica de creştere a exporturilor de bunuri, după Cipru (unde exporturile de bunuri au crescut cu 50% în primele 11 luni din 2018, până la 4 mld. euro), Grecia (+18%, până la 31 mld. euro), Malta (+16%, până la 2,3 mld. euro), Irlanda (+14%, până la 127 mld. euro), Estonia (+13%, până la 13,3 mld. euro), Slovenia (+11%, până la 34,6 mld. euro) şi Lituania (+8%, până la 26 mld. euro), arată datele Eurostat.

„În general, şi volumul şi structura exporturilor ţin de structura economiei. Iar în cazul nostru am o reticenţă în a mă entuziasma în evoluţiile pozitive sau negative ad hoc, pe 10 sau pe 11 luni din an, pe motiv că sunt conjuncturale. Economia noastră este o economie complementară celor din Uniunea Europeană, deci noi practic avem dezvoltate capacităţi de producţie de componente, piese, subansambluri, prefabricate şi foarte puţine produse finite. Prin urmare, exporturile noastre depind de comenzile pe care le primim din Germania, Franţa, Italia, Austria şi de evoluţia lor economică“, a explicat prof. univ. dr. Dumitru Miron din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

În valori absolute, România se află pe locul 16 în Uniunea Europeană după valoarea exporturilor de bunuri la 11 luni şi mai are mult de recuperat din acest punct de vedere faţă de state mai mici, cum sunt Ungaria sau Cehia. Astfel, dacă România a avut exporturi cu o valoare de 63 mld. euro în primele 11 luni din 2018, în aceeaşi perioadă Ungaria a avut exporturi de aproape 100 mld. euro, Cehia de 159 mld. euro, în timp ce Polonia, care are o populaţie dublă faţă de cea a României, are exporturi de 204 mld. euro, de peste trei ori mai mari decât cele româneşti.

„Exporturile României vor putea susţine un ritm de creştere de 10% pe an doar dacă vom avea o economie capabilă să îl alimenteze. Exporturile cresc dacă ai ce exporta. Şi pentru că nu poţi să creşti cu 10% exporturile doar de produse primare – nu o poţi face decât dacă eşti Arabia Saudită şi exporţi petrol -, atunci e greu să ai ritmuri de creştere a exporturilor consistente fără o economie naţională generatoare de produse competititve la export, fără programe naţionale de promovare şi stimulare a exporturilor, fără scheme de sprijin către firme pentru a le impulsiona să prefere pieţele externe. Aici intervine, să zicem, paradigma noii competitivităţi pe care trebuie să o înţeleagă guvernanţii pentru a face politici publice, managerii de firme pentru a elabora programe de export şi fiecare cetăţean în calităţile lui de consumator sau de producător pentru a face produse de calitate“, a mai spus Dumitru Miron.

În ceea ce priveşte importurile de bunuri, acestea au ajuns la 76,5 mld. euro în România în primele 11 luni din 2018, în creştere cu 10% faţă de anul anterior, plasând astfel ţara pe locul 7 în rândul celor mai mari creşteri din UE în 2018.

„În ceea ce priveşte importurile, ca să putem produce apelăm la importuri de materii prime şi alte semifabricate. Astfel, importurile sunt fie de completare, fie sunt importuri de bunuri de consum. Se ştie că în ultimele luni România importurile au fost strâns legate de creşterile puterii de cumpărare generate de creşterile de natură salarială. Deci creşterile salariale destul de consistente în ultima vreme, pe fondul incapacităţii economiei româneşti de a furniza bunurile care să satisfacă o cerere în creştere, se duc automat în import“, a mai spus Dumitru Miron.

Deficitul comercial la comerţul de bunuri a ajuns astfel în primele 11 luni din 2018 la valoarea de 13,7 miliarde de euro, fiind, în valoare absolută, printre cele mai mici din Uniunea Europeană (pe locul 6 în topul celor mai scăzute). Totuşi, creşterea importurilor cu un ritm mai accelerat decât a exporturilor a adâncit deficitul la comerţul cu bunuri în 2018 faţă de 2017.

„Avem nevoie de o adevărată strategie de dezvoltare industrială a României sau să se pună în aplicare politici de reindustrializare într-o nouă paradigmă tehno-industrială în România. Iar după ce se elaborează astfel de programe, ele să se şi urmărească cu consecvenţă mai mulţi ani, fără să fie întreruperi, schimbări, revenire la altceva. Pe un fond de bâjbâială nu ne putem aştepta la o evoluţie sustenabilă“, a mai spus Miron.

https://www.zf.ro/eveniment/romania-a-ajuns-pe-locul-opt-in-ue-dupa-cresterea-exporturilor-de-bunuri-la-11-luni-dar-exporta-de-2-5-ori-mai-putin-decat-cehia-17840724

 

Compania sârbă de stat din sectorul infrastructurii feroviare va semna un contract de 230 mil. euro cu compania rusă RZD International, a anunţat ministrul sârb al infrastructurii Zorana Mihajlovic, potrivit Seenews.

Contractul dintre Infrastruktura Zeleznice Srbije şi compania rusă va privi implementarea a trei proiecte. Contractul va fi semnat cu ocazia următoarei vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin în Serbia, aşteptată pentru 17 ianuarie.

https://www.zf.ro/business-international/serbia-incheie-un-acord-de-230-mil-euro-cu-compania-rusa-rzd-intl-pentru-lucrari-la-infrastructura-feroviara-17840579

 

17.01.2019

 

România a avut, în 2017 printre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană la transpotul feroviar de mărfuri, ocupând locul 4 în funcție de evoluția acestor transporturi, potrivit unei analize a biroului european de statistică Eurostat bazat pe ultimele date disponibile. Transporturile de mărfuri pe cale ferată au urcat, în România, cu 1,5 miliarde de tone-kilometri față de 2016. Pentru România, acesta este al doilea an consecutiv de creștere, iar nivelul transporturilor feroviare de mărfuri începe să se apropie de cel din 2008, anterior crizei financiare globale. În 2008, aceste transporturi cumulau 14,15 miliarde de tone-kilometri, însă s-au prăbușit, în 2009, la 9,83 tone-kilometri. În 2017, transporturile de mărfuri pe cale ferată au ajuns la 13,78 miliarde tone-kilometri, depășind 13 miliarde de tone-kilometri pentru prima dată în 8 ani.

Cea mai mare creștere a transporturilor feroviare de mărfuri, de 6,2 miliarde de tone-kilometri, a fost înregistrată, în 2017, în Polonia. Top 3 este completat de Ungaria și Lituania. La nivelul UE, transportul feroviar de mărfuri a crescut, în 2017, cu 13 miliarde de tone-kilometri față de 2016, ajungând la 416 miliarde de tone-kilometri, ceea ce reprezintă o creștere de 3,2%. Evoluția se încadrează în trendul pozitiv din ultimii ani. Totodată, nivelul transportului feroviar din 2017 reprezintă maximul ultimilor 8 ani, după minimul atins în 2009 pe fondul crizei financiare. În blocul comunitar, 17 state membre au înregistrat creșteri ale transportului feroviar de mărfuri față de 2016. Dintre statele unde au existat scăderi, Germania a avut cel mai pronunțat declin, de 3,9 miliarde de tone-kilometri, urmată de Letonia, cu o reducere de 0,9 miliarde tone-kilometri a acestor transorturi.

https://www.profit.ro/insider/macro/romania-printre-cele-mai-mari-cresteri-din-ue-la-transportul-feroviar-de-marfuri-nivelul-se-apropie-de-cel-de-dinaintea-crizei-18816655